Având în vedere creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum și numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați, Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă, a anunțat marți seara, Ministerul Sănătății într-un comunicat de presă.
Medicul Tudor Ciuhodaru ne explică ce trebuie să știm despre rujeolă, cum se transmite și care sunt simptomele.
"Sunt înregistrate aproape 2.000 de cazuri în 29 de județe și a fost declarată epidemie la nivel național. În ultimul an decesele la nivel global au crescut cu 40% ajungând la 136.000. Majoritatea ar fi putut fi prevenite", spune medicul Tudor Ciuhodaru.
Ce trebuie să știţi. cauze, transmitere, simptome, tratament
"1. E extrem de contagioasă. Simplul contact cu virusul rujeolic duce aproape sigur la îmbolnăvire. Toţi pacienţii necesită izolare 7-10 zile
2. Receptivitatea este generală, de 95-100%, indiferent de vârstă. Virusul este mult mai activ în lunile reci şi cu soare puţin. Trecerea prin infecție asigură o imunizare durabilă, pentru tot restul vieții dar principala metodă eficientă de prevenire a bolii rămâne vaccinarea.
3. Sursa este persoana infectată. Nu există purtători sănătoşi. Transmiterea se face frecvent direct de la persoana infectată, mai ales în cele 2-4 zile fără simptome de la începutul bolii, prin intermediul picăturilor de salivă și a secrețiilor nazale în timpul tusei, strănutului, râsului sau vorbirii.
4. Simptomele pot apare între 7-18 zile din momentul infectării iar printre cele definitorii se numără febra înaltă (ce se normalizează în câteva zile) şi erupţia ca focul. Petele apar de obicei în timpul nopții, mai întâi în spatele urechilor, apoi pe față (în prima zi), pe gât (a doua zi), urmând ca în 2-3 zile să se întindă pe tot corpul iar în momentul în care erupția cuprinde membrele, încep să pălească petele de la nivelul feței, ele retrăgându-se în ordinea în care au apărut.
Tipic pentru rujeolă este apariţia semnului Koplik: mici pete albicioase având un centru gri-albăstrui, care apar pe mucoasa obrajilor, în dreptul molarilor.
Tratamentul se face obligatoriu în condiţii de izolare şi este simptomatic şi de suport. Se impune repausul la pat cu evitarea efortului fizic și hidratarea corespunzătoare (aport crescut de apă, sucuri naturale de fructe, supe, ceaiuri). Scăderea temperaturii se poate face cu medicamente pe bază de ibuprofen sau paracetamol, în niciun caz aspirină (la copii poate cauza sindrom Reye care poate fi letal) sau prin alte metode (băi răcite progresiv, împachetări).
Medicamentele, dozele și ritmul de administrare sau alte soluţii terapeutice se stabilesc întotdeauna de către medic!
Rețineți:
Sunt 2 măsuri importante de prevenţie:
1.Ele constau în imunizare şi respectarea strictă a regulilor de igienă referitoare la tuse, strănut, utilizarea batistei şi a şerveţelelor de unică folosinţă, spălarea corectă a mâinilor. (!!!) Virusul prezintă sensibilitate crescută la soluţiile de curăţare. Transmiterea prin contactul cu obiectele contaminate este rară.
2. Oricine, la orice vârstă, poate face vaccinul în scop profilactic, cu condiţia să nu fi dezoltat boala şi să nu aibă contraindicaţii.
Vaccinul ROR este indicat pentru vaccinarea simultană rujeolică, urliană şi rubeolică a persoanelor începând de la vârsta de 12 luni. Sub nouă luni nu sunt disponibile date cu privire la eficacitatea şi siguranţa administrării vaccinului.
În circumstanţe speciale, cum ar fi epidemiile de rujeolă, călătoriile în regiune cu prevalenţă mare a rujeolei, vaccinul poate fi administrat la sugari începând de la vârsta de nouă luni. O a doua doză poate fi administrată la cel puţin patru săptămâni după prima doză.
A doua doză este destinată persoanelor care din diverse motive nu au prezentat răspuns imunologic la prima doză.
La adulţi vaccinul se poate face la orice vârstă cu o singură condiţie: să nu fi dezvoltat boala până în momentul respectiv. De exemplu, femeile nevaccinate şi nediagnosticate cu rujeolă pot să-şi facă vaccinul pentru a nu dezvolta ulterior multiple complicaţii.
Nu uitați (!!!) Cea mai gravă epidemie a avut loc între anii 2016 și 2019, când au fost raportate peste 20.000 de cazuri, din care 64 de decese. Cea mai afectată grupă de vârstă a fost cea sub un an, neeligibilă la vaccinarea cu ROR. Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4).
Am propus 2 măsuri simple ce trebuie aplicate de urgenţă. Schimbarea politicilor educaţionale şi a celor privind medicamentele.
Educarea populaţiei este esenţială, de la ore de educaţie pentru sănătate obligatorii de la şcoală până la campanii de informare la tv. Legea Ciuhodaru ce prevede difuzarea "minutului de sănătate", este promulgată, şi aşteaptă normele de aplicare. Să ştie fiecare cum se transmite boala, ce reguli de igienă trebuie respectate, ce riscuri şi ce beneficii sunt în cazul imunizării. Asigurarea permanentă de vaccinuri sigure. Discontinuităţile şi bâlbele privind provenienţa vaccinurilor nu cresc încrederea românilor. Şi e un moment bun pentru refuncționalizarea Institutului Cantacuzino. Am depus acest proiect și l-am susținut de nenumărate ori în parlament. Acum poate și trebuie să devină realitate", a scris medicul Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook.
