Exprimarea explozivă a furiei nu o reduce, arată o analiză amplă realizată de cercetători de la Ohio State University pe peste 10.000 de participanți. Studiul demontează mitul catharsisului și arată că tehnicile de relaxare, precum respirația diafragmatic
Ideea că e sănătos să-ți „eliberezi” furia – să țipi, să lovești un sac de box sau să spargi obiecte – este adânc înrădăcinată în cultura populară. Metafora „oalei sub presiune” sugerează că emoțiile trebuie lăsate să iasă pentru a evita explozia. Însă o amplă analiză științifică publicată în 2024 arată că această credință este, de fapt, un mit.
O echipă de cercetători de la Ohio State University a analizat 154 de studii privind furia, care au inclus în total 10.189 de participanți, de vârste, genuri și culturi diferite. Concluzia: exprimarea explozivă a furiei nu doar că nu ajută, dar în unele cazuri o poate amplifica.
Coordonatorul studiului, cercetătorul în comunicare Brad Bushman, a declarat că este esențial să fie demontat mitul conform căruia „a-ți descărca nervii” este benefic: nu există dovezi științifice care să susțină teoria catharsisului – ideea că exprimarea furiei o reduce.
Autorii subliniază că furia nu trebuie reprimată sau ignorată. Reflectarea asupra motivelor pentru care ne enervăm poate fi utilă și reprezintă un prim pas sănătos în procesarea emoțiilor. Problema apare atunci când reflecția se transformă în ruminație – reluarea obsesivă a motivelor de supărare – sau când este înlocuită cu comportamente agresive mascate drept „terapie”.
Popularitatea așa-numitelor „rage rooms”, unde oamenii plătesc pentru a sparge obiecte în speranța că se vor calma, a fost unul dintre motivele care au inspirat cercetarea. Prima autoare a studiului, Sophie Kjærvik, cercetătoare la Virginia Commonwealth University, a explicat că echipa a dorit să testeze riguros ipoteza conform căreia exprimarea furiei ajută la gestionarea ei.
Studiul s-a bazat pe teoria în doi factori Schachter-Singer, potrivit căreia emoțiile au două componente: una cognitivă (interpretarea situației) și una fiziologică (nivelul de activare al organismului – puls, tensiune, adrenalină).
Cercetările anterioare s-au concentrat mai ales pe componenta cognitivă, de exemplu prin terapia cognitiv-comportamentală. Noua analiză aduce însă în prim-plan componenta fiziologică: pentru a reduce furia, trebuie redus nivelul de activare al organismului.
Activitățile care cresc activarea – precum alergarea intensă, boxul sau ciclismul – nu reduc furia în momentul respectiv și, în unele cazuri, o pot accentua. Alergatul s-a numărat printre activitățile cel mai frecvent asociate cu creșterea furiei.
În schimb, activitățile care scad nivelul de activare s-au dovedit eficiente atât în laborator, cât și în situații reale.
Printre metodele eficiente identificate de cercetători se numără:
– yoga cu mișcări lente (slow-flow)
– mindfulness
– meditația
– relaxarea musculară progresivă
– respirația diafragmatică
– simpla pauză („timeout”) sau număratul până la 10
Interesant este că relaxarea musculară progresivă s-a dovedit la fel de eficientă ca mindfulness sau meditația. Chiar și yoga, care presupune un anumit grad de mișcare, are efect calmant deoarece pune accent pe respirație și concentrare.
Cercetătorii au observat și o nuanță importantă: activitățile fizice care implică joc și distracție – de exemplu sporturile recreative cu mingea – pot reduce furia, probabil pentru că scad tensiunea psihologică prin componenta ludică.
Potrivit autorilor, senzația de ușurare resimțită după o izbucnire de furie poate întări comportamentul agresiv. Practic, creierul învață că reacția explozivă aduce o recompensă temporară, ceea ce crește probabilitatea repetării ei.
„Este o adevărată luptă”, spun cercetătorii, pentru că oamenii furioși simt impulsul de a-și vărsa nervii. Însă dovezile arată că, pe termen scurt, acest lucru nu calmează sistemul nervos – iar pe termen lung poate consolida agresivitatea.
Vestea bună este că gestionarea furiei nu necesită neapărat intervenții complexe sau costisitoare. Tehnicile de calmare folosite pentru reducerea stresului – multe dintre ele disponibile gratuit prin aplicații sau materiale video – pot fi aplicate și pentru furie.
Mesajul cercetării este clar: dacă vrei să-ți temperezi ieșirile nervoase, nu „mări focul” prin activități intense, ci diminuează-l prin respirație, relaxare și pauză. În loc să spargi obiecte, învață să reduci ritmul interior.eli
