Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
De ce să bați din degete. Ce efect are această tehnică asupra sănătății tale. Cu toții am bătut, cel puțin o dată, cu degetele în masă, fie de nerăbdare, fie pur și simplu ca gest reflex. Dar această teh...
De ce să bați din degete. Tehnica de bătut cu degetele poate reduce anxietatea ”în câteva minute”, conform cercetătorilor. Cercetătorii au efectuat un studiu cu 22 de voluntari și au descoperit că o simplă tehnică de bătut cu degetele inspirată de Medicina Tradițională Chineză poate fi eficientă în tratarea anxietății. O tehnică revoluționară de bătut cu degetele poate ușura anxietatea în doar 10 minute, potrivit unui nou studiu.
Anxietatea este o senzație de neliniște, precum îngrijorare sau frică, care poate fi ușoară sau severă. Este principalul simptom al mai multor afecțiuni, inclusiv fobii, tulburare de panică, tulburare de stres post-traumatic (TSPT) și tulburare de anxietate socială (fobie socială).
Toată lumea experimentează sentimente de anxietate la un moment dat în viața lor - de exemplu, înainte de a susține un examen sau de a avea o interviu de angajare. Cu toate acestea, unele persoane găsesc dificil să-și controleze îngrijorările și se adresează terapiei pentru a le depăși, mai ales atunci când acestea încep să interfereze cu viața lor de zi cu zi.
Dar un studiu publicat în revista ”Explore” a conturat acum o tehnică simplă care pare să funcționeze în doar 10 minute. Implică folosirea vârfurilor degetelor arătător și mijlociu pentru a bate în anumite puncte ale corpului - inclusiv bărbie, claviculă, partea de sus a capului și sprâncene. Aceste puncte, numite ”meridiane”, sunt zone în care practicienii Medicinei Tradiționale Chineze cred că curge energia, potrivit Mirror.
Metoda s-a dovedit eficientă atunci când a fost combinată cu exerciții de refocalizare mentală, alcătuind o strategie cunoscută sub numele de Tehnici de Libertate Emoțională (EFT). Studiul a recrutat 22 de voluntari de la o universitate din sudul Texasului, și fiecăruia dintre ei i s-a asignat drept prim tratament relaxarea respirației sau EFT.
Jumătate dintre participanți au primit mai întâi tratamentul de relaxare a respirației, urmat de tratamentul de relaxare a respirației, iar cealaltă jumătate a fost desemnată să primească mai întâi tehnica de libertate emoțională urmată de respirație, a spus autorul studiului. Intervenția pentru anxietate s-a concentrat pe stimulul specific de fobie identificat de către participant, au explicat cercetătorii.
Cei care au folosit mai întâi tehnica de libertate emoțională au arătat o reducere semnificativă a anxietății legate de fobie și au avut mai multă ușurință în abordarea obiectului fricii lor, cum ar fi șerpii, întunericul sau gândacii. Grupul care a început cu respirația profundă a arătat, de asemenea, o reducere a anxietății, dar nu atât de semnificativă ca în celălalt grup.
O fobie specifică este descrisă ca o frică intensă și irațională față de ceva care prezintă puțin sau deloc pericol real. Spre deosebire de anxietatea scurtă pe care o puteți simți atunci când susțineți un discurs sau faceți un test, fobiile specifice sunt de lungă durată. Fără tratament, fobiile specifice tind să dureze toată viața.
Fobiile pot provoca reacții puternice fizice, mentale și emoționale. Ele pot afecta, de asemenea, modul în care acționați la locul de muncă sau la școală, sau în situațiile sociale. Atunci când cineva experimentează anxietate, sistemul lor nervos simpatic este activat și corpul intră în modul ”luptă sau fugă”.
Idea din spatele tehnica de libertate emoțională este că activează sistemul nervos parasimpatic, porțiunea sistemului nervos care restabilește starea de calm și relaxare. În timp ce participau la studiu, participanții foloseau vârfurile degetelor arătător și mijlociu pentru a bate opt puncte specifice de pe corp în timp ce repetau o declarație de afirmare.
Voluntarii au continuat să repete același proces pe celelalte șapte părți ale corpului, reluând o frază de rememorare, de exemplu, ”această frică de înălțimi”. Cele opt părți atinse au fost: începutul oricarei sprâncene, colțul exterior al ochiului, aproximativ o țoll sub fiecare ochi, sub nas în centru buzei superioare, între buza inferioară și bărbie, chiar sub capătul claviculei lângă stern și aproximativ patru țoli sub centru în oricare axilă.
Cercetătorii i-au pus și în situații în care să-și confrunte temerile îndeaproape, de exemplu, cineva cu o fobie de șerpi a efectuat exercițiul în apropierea unui spațiu de cercetare a șerpilor. În timpul pandemiei de coronavirus, un alt studiu a descoperit că tehnicile de libertate emoțională au avut un impact pozitiv asupra sănătății mentale, nivelurilor de stres și anxietății la asistente medicale.
Serviciul Național de Sănătate (NHS) spune că există lucruri pe care le poți face singur pentru a ajuta la reducerea anxietății, cum ar fi să faci exerciții în mod regulat, să ai grijă de sănătatea ta fizică, să renunți la fumat și să te înscrii la un curs de auto-ajutor. Dar atunci când nivelurile tale de anxietate sunt prea ridicate și nu poți face față de una singur, ar trebui să cauți sfat medical și ți se poate prescrie terapie prin vorbire sau medicamente, cum ar fi antidepresivele.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.