Ce legătură există între alimentație, somn și riscul de Alzheimer. Medicii români explică

O femeie în vârstă care mănâncă iaurt cu fructe de pădure la micul dejun, într-o bucătărie luminoasă FOTO: Magnific@catocala7

O analiză realizată de medici români explică legătura dintre alimentație, orele meselor, somn și sănătatea creierului, cu implicații pentru Alzheimer și Parkinson.

Ce trebuie să știi

  • Nu contează doar ce mâncăm, ci și ora la care luăm mesele.
  • Orele meselor pot influența ceasul biologic și metabolismul organismului.
  • Somnul de calitate are un rol important în procesele prin care creierul elimină anumite substanțe reziduale.
  • Cercetătorii analizează legătura dintre alimentație, somn și bolile Alzheimer și Parkinson, dar nu există încă dovezi că o anumită dietă poate preveni aceste boli.

Nu contează doar ce mâncăm, ci și când mâncăm. Ora la care luăm micul dejun, cina sau ultima gustare din zi ar putea influența mai mult decât metabolismul. Cercetările arată că alimentația are legături strânse cu ritmul circadian, somnul și procesele prin care organismul își reglează energia.

O analiză publicată în data de 6 noiembrie 2026 în revista Nutrients, realizată de cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București, examinează legătura dintre orele meselor, somn și bolile neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson.

Autorii analizează conceptul de chrononutriție, o abordare care ține cont atât de compoziția alimentelor, cât și de momentul zilei în care le consumăm. Ideea centrală este că organismul are propriul ceas biologic, iar alimentația poate influența modul în care acesta funcționează.

Important de precizat este faptul că analiza nu demonstrează că o anumită dietă poate preveni Alzheimer sau Parkinson. Cercetătorii arată că există mecanisme biologice promițătoare, dar dovezile clinice la oameni sunt încă insuficiente.

Ce este dieta circadiană și de ce contează ora meselor

Ritmul circadian este sistemul intern care organizează numeroase funcții ale organismului pe parcursul unui interval de aproximativ 24 de ore. Acesta influențează alternanța dintre somn și stare de veghe, secreția hormonilor, temperatura corpului și metabolismul.

Lumina este unul dintre principalele semnale care reglează acest ceas biologic. Însă și mesele au un rol important.

Organismul nu procesează nutrienții în același mod la orice oră. Momentul în care mâncăm transmite semnale către ceasurile biologice din ficat, țesutul adipos și alte organe. Astfel, mesele pot modifica ritmul unor procese metabolice chiar dacă nu schimbă în aceeași măsură ceasul biologic central din creier.

Cercetătorii prezintă inclusiv un experiment pe zece bărbați sănătoși. Atunci când mesele au fost întârziate cu cinci ore, ritmul glicemiei din sânge s-a decalat cu aproximativ 5,7 ore. Ritmul unei proteine asociate ceasului biologic din țesutul adipos s-a modificat cu aproximativ o oră.

Acest rezultat arată că ora meselor poate influența metabolismul. Nu demonstrează însă că schimbarea programului alimentar îmbunătățește somnul sau protejează creierul.

Legătura dintre alimentație, somn și boala Alzheimer

Una dintre direcțiile analizate de cercetători este relația dintre somn și boala Alzheimer. Persoanele cu această afecțiune au frecvent un program de somn perturbat. Se trezesc des în timpul nopții, dorm mai puțin și pot avea episoade de somnolență în timpul zilei.

O altă manifestare este fenomenul numit ”sundowning”. Acesta descrie accentuarea confuziei, agitației și a tulburărilor de comportament spre sfârșitul după-amiezii și seara. Cercetătorii explică faptul că somnul profund are un rol important în consolidarea memoriei și în procesele prin care creierul elimină anumite produse reziduale.

Sistemul glimfatic, o rețea de transport a fluidelor din creier, ar putea contribui la eliminarea unor proteine asociate bolilor neurodegenerative, inclusiv beta-amiloidul. O parte importantă a dovezilor despre acest mecanism provine însă din experimente pe animale. Rolul său exact în evoluția bolii Alzheimer la oameni nu este încă pe deplin stabilit.

Autorii analizei menționează și un studiu pilot pe 46 de adulți în vârstă cu tulburări cognitive ușoare. Participanții au urmat timp de 12 săptămâni un program alimentar cu o fereastră de alimentație de nouă ore și un interval de 15 ore fără aport caloric.

Cercetătorii au observat îmbunătățiri la anumite teste cognitive, inclusiv la scorul Montreal Cognitive Assessment (MoCA). Rezultatul trebuie interpretat cu prudență. Participanții nu aveau demență Alzheimer, iar studiul nu a demonstrat că această intervenție reduce acumularea proteinelor anormale sau încetinește evoluția bolii.

Ce se întâmplă în cazul bolii Parkinson

Și boala Parkinson are legături importante cu dereglarea ceasului biologic. Persoanele cu Parkinson se confruntă frecvent cu insomnie, somnolență în timpul zilei și modificări ale secreției de melatonină. Unele tulburări de somn pot apărea cu mult înaintea simptomelor motorii caracteristice bolii.

Un aspect important este relația dintre proteinele din alimentație și levodopa, unul dintre medicamentele utilizate în tratamentul Parkinson. Aminoacizii rezultați din digestia proteinelor pot concura cu levodopa pentru anumite mecanisme de transport și pot influența cantitatea de medicament care ajunge la creier.

În cazul unor pacienți, medicii pot recomanda o redistribuire a aportului de proteine pe parcursul zilei, cu o cantitate mai mare seara. Această strategie poate îmbunătăți răspunsul la tratament în anumite situații.

Autorii subliniază însă că nu este vorba despre eliminarea proteinelor din dietă. Pacienții cu Parkinson au nevoie de un aport suficient de proteine și energie pentru a evita pierderea masei musculare, scăderea în greutate și malnutriția.

Postul intermitent poate proteja creierul?

Postul intermitent și alimentația cu interval limitat au atras atenția cercetătorilor datorită efectelor asupra metabolismului. În general, alimentația cu interval limitat presupune consumul tuturor meselor într-o perioadă stabilită a zilei, de regulă între 8 și 12 ore.

Studiile experimentale sugerează că această abordare poate influența sensibilitatea la insulină, metabolismul energetic și anumite mecanisme celulare implicate în repararea și protecția celulelor.

În experimentele pe animale, unele forme de restricție alimentară au îmbunătățit memoria și au redus anumite modificări asociate bolii Alzheimer. La oameni, dovezile sunt mult mai limitate. Unele studii au raportat îmbunătățiri metabolice, dar nu există suficiente date pentru a demonstra că postul intermitent previne demența sau încetinește evoluția bolilor neurodegenerative.

Cercetătorii atrag atenția că postul prelungit poate fi riscant pentru persoanele în vârstă, mai ales pentru cele cu apetit redus, dificultăți de înghițire sau pierdere involuntară în greutate.

Ce alimente sunt analizate pentru efectele asupra creierului

Analiza examinează mai multe categorii de nutrienți care ar putea influența ritmul circadian, somnul și metabolismul neuronal.

Printre acestea se numără:

  • Triptofanul - aminoacid utilizat de organism pentru sinteza serotoninei și melatoninei, substanțe implicate în reglarea somnului.
  • Magneziul - mineral cu rol în funcționarea sistemului nervos și în mecanismele care reglează activitatea cerebrală.
  • Acizii grași Omega-3 - implicați în funcționarea membranelor celulare și în procesele inflamatorii.
  • Polifenolii - compuși prezenți în numeroase alimente vegetale, cu efecte antioxidante studiate în experimente de laborator.
  • Fibrele alimentare - susțin activitatea microbiotei intestinale, care are legături cu metabolismul și comunicarea dintre intestin și creier.

Autorii precizează că efectele observate în experimentele de laborator nu reprezintă automat beneficii demonstrate la pacienții cu Alzheimer sau Parkinson.

De exemplu, un studiu clinic cu 402 participanți cu boala Alzheimer, care au primit DHA, un acid gras Omega-3, nu a identificat o încetinire a declinului cognitiv și funcțional după 18 luni.

Nici resveratrolul, un polifenol studiat pentru efectele sale asupra metabolismului celular, nu a demonstrat până acum că poate modifica evoluția bolii Alzheimer.

Prin urmare, suplimentele cu Omega-3, resveratrol sau alte substanțe cu potențial antioxidant nu pot fi considerate tratamente pentru demență.

Somnul, mișcarea și mesele regulate, trei elemente importante

Cercetătorii consideră că sănătatea ceasului biologic depinde de mai mulți factori, nu doar de alimentație. Lumina naturală, activitatea fizică, programul de somn și orele meselor transmit semnale care ajută organismul să își organizeze funcțiile biologice.

Expunerea la lumină seara, în special la lumina cu o componentă albastră puternică, poate întârzia secreția de melatonină și poate modifica ora la care organismul se pregătește pentru somn. În schimb, un program relativ constant de somn, mișcarea regulată și mesele la ore previzibile pot susține organizarea ritmurilor biologice.

Un studiu pe 380.055 de participanți din UK Biobank a identificat o asociere între somnul de calitate slabă, activitatea fizică redusă și riscul mai mare de mortalitate. Persoanele care aveau atât probleme de somn, cât și un nivel redus de activitate fizică au prezentat riscurile cele mai mari.

Aceste rezultate nu demonstrează că modificarea programului zilnic previne bolile neurodegenerative, dar susțin importanța unui stil de viață care include somn suficient și activitate fizică.

Poate dieta circadiană să prevină demența?

Concluzia cercetătorilor este că momentul meselor reprezintă o direcție importantă pentru studiul sănătății creierului, dar nu există încă suficiente dovezi pentru recomandarea unei diete circadiene ca metodă de prevenție sau tratament pentru Alzheimer și Parkinson.

Studiile viitoare trebuie să stabilească dacă alimentația la ore fixe produce beneficii neurologice reale, independent de modificările aportului caloric și ale greutății corporale. De asemenea, cercetătorii trebuie să clarifice rolul metabolismului mitocondrial, al microbiotei intestinale și al mecanismelor care reglează ceasul biologic.

Până atunci, regularitatea meselor, alimentația echilibrată, somnul adecvat și activitatea fizică rămân elemente importante ale îngrijirii sănătății.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare