Tehnologia modernă ne-a făcut viața mai ușoară în multe privințe, dar ascunde un pericol IMENS: lumina albastră. Efectele ei nefaste asupra sănătății sunt mai mari decât credeați. Iată...
Lumina albastră emisă de toate dispozitivele pe care le folosim zi de zi poate să nu pară a fi un lucru atât de rău, dar impactul său asupra sănătății este de fapt major.
Lumina este compusă din particule care emit energie care călătoresc în unde. Aceste unde, care variază în lungime, alcătuiesc spectrul electromagnetic și sunt reprezentate de culori diferite. Ochii noștri pot vedea doar ceea ce aparține capătului vizibil al acestui spectru, care este reprezentat de culorile: violet, indigo, albastru, verde, galben, portocaliu și roșu (link direct sursa informației)
Razele de lumină cu lungimi de undă mai mari aparțin capătului roșu al spectrului de lumină vizibilă. Aceste raze emit mai puțină energie decât cele de la capătul albastru. Razele de lumină albastră, pe de altă parte, au lungimi de undă mai mici, care variază de la 380 la 500 nanometri (nm). De asemenea, produc cantități mari de energie. Aproximativ o treime din toată lumina vizibilă este de fapt lumină vizibilă cu energie ridicată, sau lumina albastră.
În afară de razele ultraviolete (UV), care aparțin părții invizibile a spectrului electromagnetic, lumina soarelui conține, de asemenea, diferite nuanțe de raze de lumină roșie, galbenă, verde și albastră. Pe măsură ce lumina soarelui călătorește prin atmosferă, particulele care alcătuiesc unde cu energie ridicată și de lungime scurtă se ciocnesc cu moleculele de aer, provocând răspândirea luminii albastre peste tot. În cazul în care vă întrebați de ce cerul este albastru - Acesta este răspunsul (link sursa informației).
Corpul uman se bazează pe componentele luminii solare pentru diverse lucruri. De exemplu, pielea trebuie să fie expusă la ultraviolete B (UVB) înainte de a produce vitamina D. Fără ajutorul fotonilor UVB, corpul nu poate converti precursorul vitaminei D, 7-dehidrocolesterol, în vitamina D3 (link direct studiu). Corpul folosește și lumina albastră naturală de la soare pentru a regla ciclul somn-veghe sau ritmul circadian.
Vă puteți gândi la ritmul circadian ca la un set de modificări fizice, mentale și comportamentale care urmează un ciclu de 24 de ore (link direct sursa informației). Aceste modificări fac parte din efectele non-vizuale exercitate de lumină asupra creierului. În timp ce toate tipurile de lumină vizibilă vă pot afecta ritmul circadian, cercetările arată că lumina albastră are cel mai mare impact asupra lui (link direct sursa informației).
Conform unui studiu publicat în Journal of Biophotonics, lumina albastră este în principal responsabilă pentru sincronizarea ceasului biologic cu ciclul solar de 24 de ore. Această sincronizare este extrem de importantă pentru menținerea unei sănătăți optime, deoarece afectează funcția creierului, starea de spirit și calitatea somnului. Persoanele ale căror modele de somn-veghe nu sunt sincronizate cu ciclul de noapte și de zi sunt mai susceptibile de a dezvolta boli psihiatrice și neurodegenerative, potrivit studiilor (link direct studiu).
Momentul expunerii la lumina albastră și intensitatea acesteia sunt două lucruri care determină dacă veți beneficia sau veți suferi din cauza ei. În timp ce sunteți expus la lumina albastră naturală - cea care vine de la soare - vă poate crește vigilența și vă poate ajuta creierul să funcționeze optim, expunerea cronică la lumina albastră de intensitate scăzută - cum ar fi cea emisă de dispozitivele moderne, gen telefoane, laptopuri și tablete - înainte de culcare vă poate afecta negativ calitatea somnului și face ca ritmul circadian să iasă din sincronizare.
În retina ochiului, există o populație de celule nervoase numite celule ganglionare ale retinei care sunt extrem de sensibile la lumina albastră. Studii recente arată că aceste celule vă ajută să reglați răspunsurile creierului la lumină. Un studiu special publicat în revista Trends in Cognitive Sciences a arătat că aceste răspunsuri sunt observate în regiunile creierului responsabile de vigilență, răspunsuri de frică și de stres, reglare hormonală, răspunsuri emoționale, reglarea apetitului, cicluri fiziologice și comportament (link direct studiu).
Când lumina albastră ajunge la retină, celulele ganglionare ale retinei sunt stimulate pentru a produce un fotopigment numit melanopsină. Această proteină suprimă producția de melatonină, hormonul eliberat de glanda pineală noaptea pentru a promova somnul. Acesta este motivul pentru care expunerea la lumină albastră artificială pe timp de noapte se poate încurca cu ciclul de somn și de trezire. Conform unui studiu publicat în BMC Research Notes, lumina albastră artificială nu numai că îți scade somnolența noaptea, ci și reduce vigilența în ziua următoare (link direct studiu).
Un studiu de la Harvard a constatat, de asemenea, că întreruperile ritmului circadian vă pot crește riscul de diabet și obezitate (link direct studiu). Pe lângă creșterea nivelului de zahăr din sânge, un ceas al corpului care nu este sincronizat determină scăderea nivelului de leptină. Leptina este hormonul care te face să te simți plin după masă; nivelurile scăzute de leptină vă pot determina să mâncați excesiv, ceea ce vă poate pune riscul de a deveni supraponderal sau obez.
Când sunteți supraponderal sau obez, inima trebuie să lucreze mai mult pentru a vă menține circulația. Acest lucru pune multă presiune pe vasele de sânge, care răspund la acesta prin rezistența la fluxul de sânge. În consecință, tensiunea arterială crește. Hipertensiunea arterială vă poate deteriora în cele din urmă vasele de sânge și vă poate provoca boli de inimă (link sursa informației).
Toate aceste evenimente nefaste pot fi declanșate de expunerea cronică la lumina albastră artificială de la smartphone-uri, tablete, ecrane TV, computere sau laptopuri, becuri fluorescente și lumini LED, mai ales noaptea.
De ce nu ar trebui să speli hainele la 40 de grade.
6 plante mediteraneene care protejează împotriva bolilor cardiovasculare. Au un efect major.
Ce este niacina și la ce ajută, de fapt? Este adevărat că poate crește riscul de boli de inimă?
