Infecția cu COVID este asociată cu inflamația și deteriorarea inimii. Efectele pe termen lung sunt devastatoare.
Vezi și: Lecanemab, medicamentul pentru Alzheimer, asociat cu riscul de mortalitate
Un nou studiu leagă COVID-ul de lungă durată de inflamația și deteriorarea inimii. Cercetătorii de la Universitatea din Queensland (UQ) au descoperit un posibil motiv pentru problemele cardiovasculare care îi afectează pe cei cu COVID de lungă durată.
Markerii inflamatori au fost detectați în sângele acestor pacienți, ceea ce ar putea explica de ce simptome precum durerea în piept și palpitațiile persiste, potrivit studiului publicat în revista Nature.
Potrivit profesorului asociat Kirsty Short, echipa de cercetare a UQ a căutat să înțeleagă de ce mulți pacienți cu COVID de lungă durată continuă să aibă simptome cardiovasculare, chiar și după faza acută a infecției.
"Am descoperit niveluri ridicate de citokine, proteine care ajută la controlul inflamației în corp, în probele de sânge ale persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 la aproximativ 18 luni după infecție", a explicat dr. Short, potrivit My Science.
Aceste descoperiri sugerează că inflamația ar putea persista mult mai mult decât s-a crezut inițial, explicând potențial caracterul cronic al acestor simptome.
Vezi și: AVC: semne ușor de trecut cu vederea. Consecințele pot fi chiar mortale
Studii de laborator ulterioare au arătat că citokinele prezente la niveluri reduse afectează cardiomiocitele – celulele responsabile de funcția de pompare a inimii. Fiind fundamentale pentru structura și funcția inimii, deteriorarea acestor celule poate duce la simptome cardiovasculare de lungă durată.
"Până acum, rolul inflamației cronice în simptomele cardiovasculare nu a fost clar, mai ales la persoanele cu simptome care persistă mai mult de un an", a menționat dr. Short.
Acest nou studiu scoate în evidență impactul pe termen lung asupra sănătății inimii pentru unii pacienți cu COVID-19, sugerând că inflamația prelungită ar putea contribui la problemele cardiace de durată.
COVID - FOTO: Freepik
Studiul a examinat probe de sânge de la 50 de persoane din Australia, împărțite în grupuri de pacienți cu COVID de lungă durată, pacienți recuperați și persoane care nu au fost infectate.
Utilizând o tehnologie inovatoare denumită "cip pentru furtună imună", dezvoltată la Institutul Australian de Bioinginerie și Nanotehnologie (AIBN) de la UQ, cercetătorii au identificat citokine ridicate la o rezoluție moleculară, oferind o imagine detaliată a markerilor inflamatori legați de afectarea țesutului cardiac.
Descoperirea acestor markeri inflamatori deschide calea către noi abordări în diagnosticarea și tratarea COVID-ului de lungă durată. Totuși, dr. Short a subliniat că sunt necesare mai multe cercetări pentru a valida aceste rezultate pe grupuri mai mari de pacienți, în special în contextul noilor variante ale SARS-CoV-2.
Deși studiul s-a concentrat pe simptomele cardiovasculare, echipa de cercetare este interesată să exploreze dacă acești markeri inflamatori ar putea fi legați și de alte simptome ale COVID-ului de lungă durată, precum probleme neurologice sau respiratorii.
Studiul a recrutat în mod specific participanți cu dureri în piept și palpitații, astfel încât cercetările viitoare ar putea extinde aria pentru a include o gamă mai largă de simptome.
Cercetarea condusă de UQ a implicat mai multe instituții, inclusiv Institutul de Sănătate și Cercetare Medicală din Australia de Sud, Universitatea Flinders și Universitatea Națională Australiană, împreună cu Mater Health Queensland și alte instituții de cercetare medicală de prestigiu.
Probele au fost furnizate de studiul COVID OZGenetics și diverse rețele de sănătate, subliniind caracterul colaborativ al acestui studiu important. Descoperirile au fost publicate în Nature Microbiology, stabilind o nouă bază pentru înțelegerea și tratarea COVID-ului de lungă durată.
Această bacterie extrem de comună îți devastează inima. Cei mai mulți oameni o au.
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul.
Bolile de inimă, diagnosticate diferit. Testul privind valoarea colesterolului nu mai este de actualitate.
Acest semn îți arată că ești la două săptămâni distanță de un infarct. La ce să fii atent.
Aceste trei băuturi trebuie evitate dacă ai colesterolul ridicat. Unele sunt considerate chiar sănătoase.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Asta trebuie să faci în timpul unui zbor cu avionul pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Inima ta ar putea îmbătrâni mai repede decât crezi. Vezi dacă ești în pericol.
Cum să îți reduci ritmul cardiac de repaus și de ce este importantă valoarea.
5 lucruri esențiale pe care supraviețuitorii unui infarct trebuie să le facă zilnic. Reduc șansele unui nou infarct.
