Migrena este una dintre cele mai frecvente afecțiuni din lume, un miliard de persoane suferind de această boală neurologică. Cine sunt cele mai predispuse persoane și cum se...
Migrena este una dintre cele mai frecvente afecțiuni din lume și cea mai frecventă boală neurologică, ce afectează creierul sau nervii.
La nivel mondial, 1 miliard de oameni suferă de migrenă, iar acest lucru face ca migrena să fie a treia cea mai frecventă boală din lume, notează Migraine.
Statistic, 8 din 10 persoane care suferă de migrene sunt femei, iar acest lucru este dat de fluctuațiile nivelului de estrogen.
”Migrena este o boală neurologică foarte complexă. Cu siguranță nu implică doar o durere de cap.
Pacienții cu migrenă, de obicei, o recunosc destul de ușor, pentru că apare pe o singură jumătate de cap, pe pacienți îi deranjează zgomotul, lumina, poate să fie însoțită de greață, poate să fie însoțită de vărsături, și chiar și cele mai ușoare activități fizice o agravează și o fac să fie pulsatilă, să zvâcnească”, a declarat dr. Bogdan Pană, medic neurolog, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.
În ceea ce privește diferențierea dintre o durere de cap obișnuită și o migrenă, medicul afirmă că durerea de cap, cefaleea de tip tensional, este ”dată de o tensionare a musculaturii din jurul capului și de la nivelul gâtului.
De asta avem, de obicei, când este să ne doară capul este pe ambele părți, nu deranjează în mod special zgomotul, lumina, este mai degrabă sâcâitoare, dar, de obicei, dacă am dormit sau am luat ceva, ne-a trecut.
În migrenă nu este așa de ușor, poate să țină până la trei zile dacă nu am luat ceva țintit, la început”, a mai spus medicul.
Vezi și: Cafeaua, asociată cu nervozitatea. Care este legătura și cum te influențează cofeina
Potrivit neurologului, migrena este o boală cu o componentă genetică foarte importantă.
Astfel, cele mai predispuse persoane la această afecțiune sunt:
- femeile
- persoanele cu un istoric de migrenă în familie
- adulții între 18 și 44 de ani
- persoanele cu depresie, anxietate și probleme de somn
- persoanele fără serviciu, mai arată statistica oferită de Migraine.
”Sunt anumiți factori declanșatori, dar aceștia dau migrena dacă ai această predispoziție.
Pe primul lor este stresul, dar dacă nu ai deja predispoziția, cel mult te doare capul cum îi doare și pe ceilalți oameni, nu ai o criză migrenoasă.
Pe locul doi sunt variațiile hormonale din perioada perimenstruală sau periovulară, de asta femeile au de trei ori mai des decât bărbații”, a mai spus medicul.
Alți factori declanșatori sunt dați de fluctuații, precum cele ale somnului sau ale meselor.
Variațiile somnului. ”Dacă ai dormit mai mult sau mai puțin față de cum dormi de obicei. Și de asta poate să apară migrenă de weekend, în care ai dormit mai mult și te trezești cu durere de cap”, afirmă medicul.
Variațiile meselor. ”Dacă nu mâncăm regulat, în special dacă sărim peste micul dejun, dacă nu ne hidratăm corect”, mai spus neurologul.
Astfel, pe lângă mesele dezorganizate, și alimentele ori băuturile pot fi factori declanșatori pentru migrene.
”Alcoolul, în special vinul roșu, nu trebuie să fie în cantități mari. Chiar și cantități mici pot să declanșeze o criză migrenoasă dacă ai această predispoziție. Sau anumite alimente care conțin tiramină: ciocolata, alimentele roșii în general, roșiile pot să ne declanșeze o criză migrenoasă”, a explicat medicul.
Vezi și: Hemianopia, complicația AVC-ului. Este o problemă comună. Care sunt consecințele
În ceea ce privește tratamentul migrenelor, medicul susține că ”suntem tentați de fiecare dată când avem câte o durere de cap să luăm pastila, ceea ce poate să fie bine, atunci, pe loc, însă de ce iei pastile pentru atacuri mai des, de aceea doare capul din ce în ce mai des, până când migrena poate să devină cronică.
Deja, când avem peste 4 zile pe lună cu migrenă este bine să ne prezentăm la medic pentru a primi un tratament de prevenție.
Acesta poate să fie sub formă de pastilă, poate să fie sub formă de injecție sau poate să fie nemedicamentos, sub formă de neuromodulare”, a mai spus medicul neurolog.
De asemenea, migrenele pot fi combătute și din alimentație, având o paletă largă de alimente care pot să ajute, astfel:
- bananele au un conținut important de magneziu, un mineral de ajutor în cazul persoanelor cu migrene
- pepenele roșu, plin de apă, minerale și vitamine, ajută la menținerea hidratării
- nucile și semințele sunt indicate datorită prezenței magneziului
- ceaiul de mentă ajută nu doar la menținerea hidratării, dar este eficient și pentru reducerea presiunii de la nivelul sinusurilor
- cafeaua, prin conținutul de cofeină poate să ajute în cazul migrenelor
- fructele de pădure reduc presiunea de la nivelul sinusurilor
- ciupercile ajută la menținerea sănătății florei intestinale, prevenind astfel apariția migrenelor
- iaurtul este, de asemenea, potrivit pentru sănătatea microbiotei intestinale
- broccoli poate preveni migrenele din perioada premenstruală
- spanacul și legumele cu frunze verzi, cu un conținut ridicat de magneziu, ajută în cazul migrenelor
- leguminoasele ajută în menținerea glicemiei la un nivel optim. Hipoglicemia poate declanșa dureri de cap.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
