Tudor Ciuhodaru, medic și parlamentar, scrie pe Facebook ce să faceți în cazul în care sunteți mușcat de șarpe, dar și ce ar fi bine să nu faceți.
Mușcat de șarpe. Medicul și parlamentarul Tudor Ciuhodaru spune pe Facebook că un pacient de 74 de ani a ajuns la urgențe după ce a fost mușcat de o viperă. Mai precizează că bătrânul putea muri în câteva ore. Plecând de la acest caz, Ciuhodaru face câteva recomandări:
„Ce trebuie să (NU) faceți în astfel de situații. 10 lucruri care vă pot salva viața:
1. Consideraţi orice muşcătură de la orice tip de şarpe drept urgenţă medicală.
2. Pe statisticile noastre, deşi muşcăturile de şarpe reprezintă doar 2% din totalul plăgilor muşcate, ele au un potențial evolutiv sever. Cei veninoşi inoculează la locul muşcăturii substanţe cu actiune hemolitică şi hemoragică, iar după aproximativ 24 de ore apar hemoragii de diverse tipuri, tahicardia, pulsul filiform, dispnea şi transpiraţii, greţuri, vărsături, colaps. Netratate, moartea survine la 3-4 zile de la inocularea veninului prin hemoragii şi insuficienţă renală acută.
3. Solicitaţi rapid consult şi ajutor medical.
4. Singurul tratament eficient este o doză de antivenin.
5. Toaletaţi plaga cu apă şi săpun.
6. Efortul fizic trebuie redus la maxim, culcaţi victima, cu capul şi trunchiul puţin ridicate şi poziţionaţi locul muşcăturii sub nivelul inimii pentru a împiedica râspândirea veninului în fluxul sangvin.
7. Scoteţi toate bijuteriile sau alte elemente ce pot accentua edemul.
8. Muşcătura de şarpe se identifică după urmele locale (forma dinţilor şarpelui) asociată uneori unor picături sero-sanguinolente.
9. Muşcătura este asociată cu durere intensă şi edem perilezional, de culoare violacee, ce cuprinde o porţiune întinsă din membrul afectat. Există însă şi posibilitatea ca şerpii muşte fără a introduce veninul în plagă şi în acest caz de «muşcătura albă» lipsesc fenomenele inflamatorii.
10. Marcaţi marginea zonei tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute cu un stilou pentru a ajuta medicii să evalueze gradul de expunere la venin".
Tudor Ciuhodaru amintește și acele lucruri pe care oamenii ar fi bine să nu le facă când intră în contact cu un târâtor:
„1. Ca regulă generală dacă nu vrei să te muşte vreun şarpe NU intra în contact intenţionat cu el.
2. Lucrul acesta pare evident dar, de-a lungul timpului, două treimi din muşcăturile de şarpe pe care le-am tratat erau la pacienţi care au încercat să-i vadă mai bine sau i-au abordat, ridicat, hărţuit, încercând uneori să-i omoare.
3. Deplasările la iarbă verde şi muncile agricole cresc riscul de a fi muşcat de reptile.
4. Nu incizaţi la nivelul urmelor de colţi
şi
5. Nu încercaţi să aspiraţi veninul! Metoda este ineficientă pentru că şarpele are colţii curbaţi iar «buzunarul de venin» nu se află la locul muşcăturii. În plus, circa 20% din muşcăturile de şarpe sunt «uscate», total lipsite de venin, aşa că orice incizie creează doar o plagă ce se poate infecta fără a avea vreun beneficiu medical real.
6. Veninul aspirat cu gura poate ajunge în fluxul sangvin al salvatorului.
7. Nu aplicați un dispozitiv de aspiraţie. (puteţi leza țesuturile).
8. NU aplicati garouri ce restricţionează fluxul de sânge şi duc astfel atât la acumularea veninului în jurul muşcăturii cât şi distrugerea celulelor. În plus, dacă garoul este utilizat greşit, poate întrerupe fluxul sangvin de la acel nivel şi să provoace leziuni ischemice“.
Un studiu kenyan testează trei tipuri de etichete de avertizare pe alimente.
