Febra la copii reprezintă un semn de îngrijorare pentru părinți. De ce nu este bine să le dați copiilor antibiotic în astfel de cazuri.
Febra la copii nu reprezintă neapărat un semn rău, ci mai degrabă dovada că sistemul imunitar funcţionează normal şi că organismul luptă împotriva unei infecţii. Medicul pediatru Mihai Craiu a atras atenția asupra administrării antibioticelor la copii.
”Mult înainte de pandemie prezentam la Congresul de Pediatrie Socială de la Cluj un studiu, efectuat în Compartimentul de Primiri Urgențe al INSMC, privind febra la copil și percepția părinților despre febră. Foarte interesante răspunsurile părinților la acel moment...
Cam un sfert din părinții copiilor ce au venit la CPU pentru evaluarea febrei au primit un chestionar, după efectuarea triajului dar înainte de consultul medical propriu-zis. Sunt curios cum ar arăta rezultatele dacă am repeta acum studiul?! Cert este că două treimi (67.82%) din repondenți doreau să primească o rețetă pentru un antibiotic”, a scris pe Facebook, medicul pediatru Mihai Craiu.
Vezi și: Fitochimicalele, substanțele chimice naturale care mențin sănătatea. Alimentele în care le găsim
Părinții sunt tentați să administreze antibiotic celor mici atunci când aceștia au febră. Medicii susțin că în multe dintre cazuri antibioticele nu ajută.
”Febra la copil produce îngrijorare. Asta este normal. Dar antibioticul nu este mereu soluția. În majoritatea cazurilor de boli febrile, la copilul cu vârstă mai mare de 3 luni, este "de vină" un virus.
Iar în bolile virale tratamentul cu antibiotice nu ajută deloc. Ba din contră... Ar putea produce probleme majore pe termen lung, cea mai îngrijorătoare fiind colonizarea cu germeni multirezistenți la antibiotice.
Circa 700.000 persoane mor anual din cauza infecțiilor cu germeni multirezistenți. Rezistența bacteriilor la antibiotice (AMR - Antimicrobial Resistance) este o problemă majoră de sănătate publică, fiind discutată la recenta întrunire a G7 de la Berlin”, a mai explicat medicul.
Antibioticele trebuie administrate copiilor numai cu recomandarea medicului. Mihai Craiu spune care sunt semnalele de alarmă în cazul copiilor.
”Dacă nu ne schimbăm perspectiva asupra utilizării antibioticelor și continuăm să le folosim fără motiv, în afara recomandărilor din Protocoalele și Ghidurile de Practică, vom crește până în 2050 la un număr de 10 milioane de astfel de decese/an, prin infecții cu germeni "speciali".
Iar sumele cheltuite se vor ridica la o cifră uriașă - în jur de 4% din produsul intern brut, la nivel global.
Înainte de a solicita imperios o rețetă cu antibiotic, înainte de a accepta fără explicații o prescripție cu antibiotic, discutați cu medicul dvs. Despre opțiuni și alternative.
Un copil mic, febril, trebuie consultat. Iar dacă nu are semne generale de pericol (convulsii, somnolență marcată/comă, deshidratare, vărsături foarte frecvente și respirație extrem de dificilă) și nu are un deficit imun cunoscut, probabil nu are nevoie de o prescripție cu un antibiotic. Cred că este cazul să schimbăm ceva acum, cât mai este posibil”, a mai explicat medicul pediatru.
Cea mai precisă metoda de a măsura temperatura organismului este cea intrarectala, mai ales la bebeluşi şi copii mici. Când vârsta copilului trece de 3-4 ani, temperatura poate fi luată de la nivelul urechii (auricular) sau de la nivelul axilei. Pediatrii nu recomandă termometrele care iau temperatura de la nivelul frunţii, deoarece nu au o precizie foarte mare.
Potrivit specialiștilor, până la 39 de grade Celsius copilul poate fi tratat acasă, fără intervenţia medicului, însă dacă starea febrilă peste 38,5 grade Celsius persista câteva zile, e imperativ consultul medical.
În cazul în care copilul are mai puţin de 3 luni, iar febra este mai mare de 40°C, este nevoie urgentă de părerea unui pediatru. În cazul în care febra apare după ce copilul a suferit recent o intervenţie chirurgicală sau orice fel de procedura medicală, este obligatorie consultarea medicului.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Copilul tău mănâncă pește? Un nou studiu arată că micuții care nu consumă pește au această problemă!
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Această boală poate să ucidă în doar câteva luni. Diagnosticată precoce, crește șansele de supraviețuire.
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
Consultații gratuite la SANADOR. Primul pas spre a deveni părinți. Dr. Alice Barbu: "Sfatul meu ar fi să se grăbească!"
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
Cât și ce mănâncă un bebeluș născut prematur. Cât de important este laptele matern.
Ce este un atac de panică și cum îl recunoști. Mulți oameni nu știu care sunt semnele, deși experimentează atacul de panică.
Un studiu The Lancet arată că diabetul în perioada sarcinii ar fi corelat cu un risc crescut de tulburări de neurodezvoltare la copii.
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
