O enzimă este responsabilă de depresia femeilor aflate în perioada fertilă.
Legătura dintre intestine și creier este una foarte cunoscută și complexă, iar axa care există între cele două ”creiere” trebuie menținută în echilibru, astfel încât să avem parte de o stare de sănătate bună.
De altfel, o conexiune importantă este realizată între această axă și hormoni, iar o nouă cercetare a evidențiat o singură enzimă care leagă cele trei elemente și a cărei prezență ar putea fi responsabilă de apariția depresiei la unele femei aflate în perioada fertilă.
Studiul a fost realizat pe 199 de femei, cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, din care 91 sufereau de depresie, iar celelalte 98 nu sufereau,
Cercetătorul Di Li de la Universitatea Wuhan, împreună cu colegii săi, au comparat serul de sânge al participantelor la studiu și au observat că cele cu depresie aveau aproape jumătate din nivelurile serice de estrogen pe care corpul le folosește în perioada fertilă.
Ideea că estradiolul, care reprezintă 80% din estrogenul din corpul feminin, este legat de depresie la persoanele cu hormoni feminini fertili este veche de peste 100 de ani.
Scăderile naturale ale estradiolului în timpul menopauzei și după sarcină sunt deseori legate de schimbările negative ale dispoziției.
Mai mult decât atât, legătura depresiei cu estradiolul explică și faptul că această tulburare este de două ori mai frecventă la femei decât la bărbați.
Estradiolul este produs în ovare și se ocupă de reglarea ciclurilor menstruale, ca apou să fie metabolizat în ficat și astfel să ajungă în intestin, de unde este parțial reabsorbit înapoi în fluxul sanguin pentru a ajuta la menținerea nivelurilor de estrogen în circulație.
Astfel, cu aceste informații legate de estradiol, oamenii de știință au cercetat activitatea estradiolului din intestine, iar rezultatele au arătat că adăugarea de estradiol în microbiomul fecal al femeilor cu depresie a înregistrat o degradare a hormonului cu 78%, în timp ce la femeile fără depresie, degradarea a fost de numai 20%, arată Science Alert.
Mai departe, aceștia au identificat microbul care a dus a degradarea estradiolului, și anume o tulpină de bacterie, etichetată Klebsiella aerogenes TS2020 (K. aerogenes TS2020).
”Aceste rezultate arată că K. aerogenes TS2020 poate reduce nivelul seric de estradiol la șoareci și induce comportamente de tip depresiv.
În plus, administrarea de cefotaxime poate atenua aceste comportamente de tip depresiv la șoareci”, au explicat cercetătorii în lucrarea lor.
Mai mult, analizele genetice au arătat că K. aerogenes TS2020 a convertit estradiolul în estronă cu ajutorul enzimei 3β-HSD.
Plasarea genei pentru această enzimă în E. coli și apoi infectarea șoarecilor cu aceste bacterii a dus la aceeași scădere a estradiolului și la apariția simptomelor depresive.
Alipite cele două rezultate au dus la concluzia că enzima produsă de microb cauzează problemele cerebrale.
Vezi și: Acțiunea care te poate îmbolnăvi grav. Cum te afectează un gest de 10 secunde
Depresia, numită medical depresie clinică sau depresie majoră, este o tulburare afectivă marcată de cel puțin două săptămâni la rând cu o dispoziție redusă față de majoritatea situațiilor care afectează viața profesională sau personală. Frecvent, poate fi însoțită de o stima de sine scăzută, energie redusă, pierderea interesului pentru activități care erau plăcute anterior.
Simptomele pe care le poate prezenta o persoană care suferă de depresie sunt:
- o stare de spirit prostă, în mod continuu
- senzația de neajutorare
- absența speranței de viitor
- stima de sine scăzută
- plâns frecvent
- senzația de vinovăție
- iritabilitate
- intoleranță față de ceilalți
- lipsa motivației și a interesului pentru diverse activități
- dificultatea de a lua decizii
- absența bucuriei față de viață
- senzația continuă de anxietate
- gânduri suicidale și de vătămare fizică
- schimbări ale apetitului
- scădere în greutate sau foarte rar creșterea în greutate
- constipație
- dureri de cap și amețeli
- dureri musculare și/sau articulare
- lipsa energiei
- libidoul scăzut
- anomalii ale ciclului menstrual
- probleme de somn
- neglijarea pasiunilor
- dificultăți în realizarea sarcinilor legate de muncă și casă.
De reținut, că foarte rar se întâmplă ca o persoană depresivă să aibă toate aceste simptome.
Factorii de risc ai depresiei, diagnosticare și tratament
Factorii de risc ai depresiei pot fi din cauze genetice, psihologice sau de mediu, astfel:
- genetica și istoricul familial
- stresul cronic
- trauma
- sexul
- o dietă nesănătoasă
- anumite trăsături de personalitate.
Diagnosticarea depresiei de face prin examinare fizică, aceasta putând să apară și ca urmare a unor afecțiuni, teste de laborator (teste de sânge și a funcției tiroidei) și evaluare psihiatrică.
Tratamentul depresiei se face în funcție de stadiul acesteia. Astfel, în cazul depresiei ușoare nu este recomandat tratamentul cu antidepresive, deoarece raportul risc/beneficii este unul redus. Așadar se merge pe ideea modificării stilului de viață, psihoterapie, terapia cognitiv-comportamentală și abia apoi tratamentul cu antidepresive, arată Healthline.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
