pesticide - FOTO: Freepik
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Fungicidele agricole ar putea afecta grav eficiența medicamentelor antifungice folosite la oameni și animale, avertizează doi cercetători americani. Infecțiile fungice sunt în creștere la nivel global, iar doi specialiști în boli infecțioase de la Universitatea California, Davis - Dr. George Thompson și Dr. Angel Desai - trag un semnal de alarmă: pesticidele utilizate în agricultură ar putea contribui la apariția unor ciuperci patogene tot mai greu de tratat.
Într-un comentariu publicat recent în prestigioasa revistă New England Journal of Medicine, cei doi cercetători atrag atenția că noile substanțe antifungice utilizate pentru protejarea culturilor agricole ar putea favoriza dezvoltarea rezistenței la tratamentele antifungice esențiale în medicină.
Fungii reprezintă deja o provocare majoră pentru sănătatea publică și pentru agricultură. În ciuda faptului că substanțele antifungice sunt indispensabile, utilizarea lor excesivă sau necoordonată poate accelera procesul de adaptare al fungilor.
"Patogenii antimicrobieni rezistenți ne reamintesc constant cât de important este să folosim acești agenți cu responsabilitate. Am învățat că utilizarea pe scară largă a antibioticelor în creșterea animalelor a dus la apariția rapidă a rezistenței bacteriene. Avem aceleași temeri și în cazul antifungicelor folosite în mediul înconjurător", a declarat Dr. George Thompson, profesor în cadrul Departamentului de Medicină Internă, Divizia de Boli Infecțioase, de la UC Davis, potrivit SciTechDaily.
Cei doi experți propun adoptarea unei abordări "One Health", care ține cont de interconexiunile dintre sănătatea umană, cea animală și mediul înconjurător. Modificările climatice, circulația oamenilor, migrarea animalelor și transportul de bunuri pot contribui la răspândirea agenților patogeni fungici în zone noi.
În ultimele decenii, au apărut mai multe tipuri de fungi care provoacă infecții severe și greu de tratat. Un exemplu notoriu este Candida auris (C. auris), un tip de ciupercă care prezintă o rezistență ridicată la tratamentele existente.
"Fungii au mecanisme celulare similare cu cele ale oamenilor. Din această cauză, medicamentele care distrug fungii, cum ar fi C. auris, pot avea efecte secundare asupra pacienților. Cum avem la dispoziție puține opțiuni antifungice, prevenirea rezistenței devine esențială", a explicat Dr. Thompson.
Autorii avertizează că riscul de apariție a rezistenței este direct proporțional cu cantitatea de substanță utilizată. Astfel, ei cer o coordonare internațională în dezvoltarea și omologarea noilor agenți antimicrobieni, mai ales atunci când sunt folosiți în agricultură.
"Este nevoie de un proces comun de aprobare a antimicrobienelor, care să includă o evaluare riguroasă a impactului asupra mediului, sănătății umane și animale, înainte de orice utilizare pe scară largă", a declarat Dr. Angel Desai, conferențiar în cadrul Departamentului de Medicină Internă de la UC Davis.
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați - FOTO: Freepik@tksonique
Comentariul publicat în New England Journal of Medicine menționează și înființarea Interagency Drug and Pesticide Resistance and Efficacy Workgroup, o nouă entitate aflată sub egida Agenției pentru Protecția Mediului (EPA) din SUA. Grupul este responsabil cu evaluarea impactului noilor pesticide asupra sănătății umane și eficienței tratamentelor medicale.
"Deciziile comune luate de agențiile de reglementare naționale și internaționale pot fi mai eficiente din punct de vedere al costurilor și pot preveni consecințele mult mai scumpe și periculoase ale răspândirii rapide a agenților patogeni rezistenți", conchid autorii.
Avertismentul specialiștilor de la UC Davis vine într-un moment critic, în care ne confruntăm cu o dublă provocare: protejarea producției agricole și menținerea eficienței tratamentelor medicale. În absența unor măsuri globale, riscul ca următoarea pandemie să fie generată de o ciupercă rezistentă nu mai pare doar o ipoteză științifică, ci o amenințare reală.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Ce este, de fapt, tusea măgărească și de ce i se spune așa? E mai gravă decât crezi și poate fi extrem de periculoasă.
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
Infecția cu COVID este asociată cu inflamația și deteriorarea inimii. Efectele pe termen lung sunt devastatoare.
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Aceste semne banale îți arată că, de fapt, ai gripă și nu o răceală obișnuită.
COVID poate avea un impact ciudat asupra corpului. Semnele se văd pe piele.
Acesta este motivul pentru care unele persoane se confruntă cu probleme cauzate de COVID și la ani distanță de la infecția inițială.
Aceasta este temperatura optimă la care trebuie gătită carnea de porc.
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
