Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Munca îți distruge creierul. Ce se întâmplă cu adevărat în mintea ta după orele de lucru. Care este cea mai mare greșeală care distruge creierul.
Un nou studiu sugerează că suprasolicitarea profesională produce schimbări structurale în regiunile creierului responsabile cu reglarea emoțiilor și funcțiile executive.
Munca în exces nu mai este doar o problemă de epuizare fizică și psihică - poate modifica chiar structura creierului, avertizează un nou studiu publicat în Occupational & Environmental Medicine. Cercetătorii semnalează apariția unor schimbări neuroadaptive în ariile cerebrale implicate în reglarea emoțiilor, memoria de lucru și rezolvarea problemelor.
"Modificările observate în volumul creierului pot oferi o bază biologică pentru dificultățile cognitive și emoționale raportate frecvent de persoanele suprasolicitate", subliniază autorii studiului.
Deja se știe că orele excesive de muncă sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, tulburări metabolice și probleme de sănătate mintală. Organizația Internațională a Muncii (ILO) estimează că suprasolicitarea este responsabilă pentru peste 800.000 de decese la nivel mondial în fiecare an.
Totuși, ceea ce se întâmplă în interiorul creierului în urma muncii excesive rămâne un teritoriu relativ neexplorat - până acum.
Pentru a analiza efectele muncii prelungite asupra creierului, cercetătorii au folosit imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și analiza volumului cerebral structural. Studiul a inclus date din cohorta regională ocupațională Gachon (GROCS), care a vizat în principal lucrători din domeniul medical.
Au fost incluși 110 participanți, după eliminarea celor cu date incomplete sau imagini IRM de calitate slabă. Dintre aceștia, 32 lucrau peste 52 de ore pe săptămână, iar 78 aveau un program standard. Cei cu ore prelungite erau semnificativ mai tineri, cu experiență profesională mai redusă și cu un nivel educațional mai ridicat.
Analiza comparativă a relevat modificări semnificative în regiunile cerebrale asociate cu funcțiile executive și reglarea emoțională, la persoanele care lucrau peste 52 de ore pe săptămână.
Un exemplu elocvent: analiza bazată pe atlasuri cerebrale a indicat o creștere de 19% a volumului girusului frontal mijlociu - o zonă esențială pentru atenție, memorie de lucru și procesarea limbajului.
Tehnica VBM (voxel-based morphometry) a arătat creșteri de volum în 17 regiuni cerebrale, printre care girusul frontal superior (implicat în planificare și luarea deciziilor) și insula - o regiune-cheie în procesarea emoțională, conștiința de sine și perceperea contextului social.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului - FOTO: Freepik@vkstudio
Autorii subliniază că studiul este de tip observațional, cu un număr redus de participanți, iar concluziile trebuie interpretate cu prudență. Nu este clar dacă modificările cerebrale sunt cauzate de suprasolicitare sau dacă ele existau deja și predispun persoanele respective la un comportament de muncă excesiv.
"Deși rezultatele trebuie interpretate cu prudență, având în vedere natura exploratorie a acestui studiu pilot, ele reprezintă un prim pas semnificativ în înțelegerea relației dintre suprasolicitarea profesională și sănătatea cerebrală.
Creșterea volumului cerebral observată la persoanele suprasolicitate ar putea reflecta răspunsuri neuroadaptive la stresul ocupațional cronic, deși mecanismele exacte rămân speculative", notează cercetătorii.
Cercetătorii concluzionează că este imperativ ca problema suprasolicitării să fie abordată ca o chestiune de sănătate ocupațională.
"Rezultatele subliniază importanța tratării suprasolicitării ca o preocupare serioasă de sănătate ocupațională și necesitatea unor politici care să limiteze orele excesive de muncă", mai notează cercetătorii.
Acest studiu deschide o nouă direcție de cercetare asupra efectelor muncii asupra sănătății creierului și lansează un avertisment clar: ceea ce numim "doar oboseală" ar putea însemna, de fapt, modificări structurale în creier.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Care este capacitatea de stocare a creierului. Te va uimi cantitatea de informații pe care o poți reține.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Aceștia sunt cei mai mari factori de risc pentru AVC. Pe unul îl poți elimina total, iar altul poate fi gestionat.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.