Acest tratament reduce inflamația, menține echilibrul imunitar și protejează creierul.
Vezi și: Inhibarea proteinei ENPP1, terapie inovatoare în prevenirea insuficienței cardiace post-infarct
Oamenii de știință de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis au descoperit o nouă linie de apărare în creier, oferind perspective promițătoare pentru tratamentul bolilor neuroinflamatorii, precum scleroza multiplă (SM) și Alzheimer.
Creierul produce fragmente unice de proteine, numite "peptide gardian" care reglează răspunsurile imune, protejând atât țesutul cerebral, cât și echilibrul imunitar. Această descoperire, publicată pe 30 octombrie în revista Nature, are potențialul de a schimba abordările privind bolile în care reglarea imunitară este esențială.
Creierul se află într-un act de echilibrare constant între apărarea împotriva infecțiilor și protejarea țesutului său delicat. Cercetătorii au recunoscut de mult nevoia ca acesta să mențină un "privilegiu imunitar,” o stare care previne răspunsurile imune excesive, ce ar putea deteriora celulele proprii.
Cercetările recente arată că peptidele gardian ar putea fi esențiale în acest proces, creând un canal stabil de interacțiune imunitară și păstrând apărarea creierului, reducând în același timp inflamația dăunătoare.
"Am descoperit peptide gardian cerebrale care interacționează activ cu sistemul imunitar pentru a-l menține sub control, prevenind posibil răspunsurile imune distructive", a declarat dr. Jonathan Kipnis, autor al studiului, potrivit SciTechDaily.
Kipnis sugerează că aceste peptide ar putea deveni baza unor terapii destinate reducerii activității imune inadecvate, în special în bolile neuroinflamatorii.
Inflamația creierului - FOTO: Freepik
Peptidele gardian sunt mici fragmente de proteine care stimulează imunitatea, produse de creier și de măduva spinării, comunicând cu celulele imunitare pentru a menține un răspuns echilibrat. În cadrul studiului, aceste peptide au fost prezentate la granițele creierului, atrăgând și activând celulele T regulatorii. Acest proces acționează ca un punct de control, prevenind reacțiile imune excesive care ar putea dăuna țesutului cerebral sănătos.
Studentul Min Woo Kim, care a contribuit la cercetare, s-a concentrat pe înțelegerea acestui mecanism de comunicare prin examinarea celulelor imunitare prezentatoare din creier și din țesuturile învecinate la șoareci sănătoși.
Munca sa a dezvăluit o concentrație de proteine cerebrale, predominant din teaca de mielină care protejează neuronii. Aceste descoperiri au implicații profunde pentru SM, o boală caracterizată prin deteriorarea mielinei.
În cercetările lor asupra șoarecilor cu SM, oamenii de știință au observat că peptidele gardian erau drastic epuizate la animalele afectate. Echipa a injectat apoi vezicule care conțin aceste peptide derivate din creier în lichidul cefalorahidian al șoarecilor cu SM, ceea ce a dus la extinderea celulelor T supresoare.
Această abordare terapeutică a dus la îmbunătățiri notabile în funcția motorie și la o progresie mai lentă a bolii, sugerând că peptidele gardian ar putea servi drept fundament pentru noi metode de tratament în SM și boli similare.
Descoperirea peptidelor gardian introduce, de asemenea, perspective interesante pentru diagnosticare. Fiecare semnătură a proteinelor cerebrale prezentată sistemului imunitar este ca o "auto-imagine" unică, conform lui Kim.
În bolile neuroinflamatorii, precum scleroza multiplă, această auto-imagine se schimbă, deschizând potențialul pentru diagnosticarea precoce bazată pe modele peptidice specifice bolii.
Cercetătorii speră că aceste descoperiri ar putea fi extinse la boli neurodegenerative, precum Alzheimer, unde diagnosticul precoce este crucial pentru intervenții eficiente. Prin urmărirea acestor semnături proteice, oamenii de știință vizează crearea unui instrument de diagnostic care ar putea identifica bolile mai devreme și îmbunătăți rezultatele pentru pacienți.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
