Pubertatea precoce a fost asociată cu pandemia și expunerea excesivă la lumina albastră, arată un studiu.
Pubertatea include perioada de creștere rapidă a oaselor și mușchilor, modificări ale formei și dimensiunilor corpului, precum și dezvoltarea capacității organismului de a se reproduce. Pubertatea precoce este succesiunea de evenimente apărute timpuriu, prin care organismul unui copil devine cel al unui adult, iar în ultimii ani vârsta este tot mai scăzută. Dacă în urmă cu 30 de ani, pubertatea se manifesta la 12-14 ani, cu un deceniu în urmă aceasta a mai scăzut, până la 10 ani, la fete.
Pubertatea precoce a ajuns acum să se manifeste și mai devreme, înainte de 8 ani la fete, respectiv la 9 ani la băieți. Cercetătorii au asociat pubertatea precoce cu pandemia, arată cel mai recent studiu, potrivit Science Alert.
Astfel, pe lista problemelor de sănătate pe care Covid le-a provocat, una dintre cele mai perplexe ar putea fi o creștere a numărului de fete care se confruntă cu ceea ce specialiștii numesc pubertate precoce idiopatică, adică pubertate anormal de timpurie.
Mai multe studii au observat o creștere bruscă a numărului de cazuri în primele luni ale pandemiei, subliniind o legătură posibilă între virus și un factor declanșator al pubertății precoce.
Un studiu recent, ce a fost prezentat la reuniunea anuală a Societății Europene de Endocrinologie Pediatrică de la Roma, sugerează că această creșterea s-ar putea să nu aibă nicio legătură cu infecția, ci cu perioada de izolare, ce a fost la nivel mondial, la începutul pandemiei, în special cu timpul petrecut în fața dispozitivelor electronice, știut fiind faptul că toate cursurile s-au ținut în formatul online.
Cercetătorii de la Universitatea Gazi și de la Spitalul Municipal Ankara din Turcia au expus 18 șobolani femele imature la un spectru de lumină emis predominant de ecranele noastre cu LED-uri pentru perioade relativ scurte sau lungi în fiecare zi, descoperind că cele scăldate în lumina cu tentă albastră pentru perioade mai lungi au prezentat semnele maturității mai devreme decât restul.
”Am descoperit că expunerea la lumina albastră, suficientă pentru a modifica nivelurile de melatonină, este, de asemenea, capabilă să modifice nivelurile hormonilor de reproducere și să provoace apariția mai devreme a pubertății în modelul nostru de șobolan.
În plus, cu cât expunerea este mai lungă, cu atât debutul este mai precoce”, spune endocrinologul și autorul principal Aylin Kilinç Uğurlu de la Universitatea Gazi.
Vezi și: Menstruația, mituri și adevăruri. La ce trebuie să fii atentă la ”ciclu”
Biologia pubertății este foarte complexă, motiv pentru care există o varietate de cauze care o pot influența.
Pubertatea precoce centrală, care este dependentă de gonadotropine (hormonul luteinizant și hormonul foliculostimulant – care reglează procesele de ovulație și menstruație la femei), constă în maturizarea precoce a axului hipotalamo-hipofizar, cu întregul spectru de modificări fizice și hormonale ale pubertății.
Astfel, procesul de apariție a pubertății începe mai devreme, decât e mod normal. Pentru majoritatea copiilor cu această afecțiune, nu există nicio cauză specifică pentru pubertatea timpurie.
În cazuri rare, pubertatea precoce de cauză centrală poate fi cauzată de:
- tumori cerebrale,
- traumatisme cerebrale,
- hidrocefalie (acumularea în exces de lichid cefalorahidian la nivelul creierului)
- iradiere craniană,
- hamartom,
- sindromul McCune-Albright (boală genetică rară care afectează oasele și culoarea pielii, însoțit de tulburări hormonale),
- hiperplazia suprarenală congenitală (un grup de tulburări genetice la nivelul glandelor suprarenale care constă în producția anormală de hormoni),
- hipotiroidism, notează Mayo Clinic.
Pubertate precoce periferică este declanșată de producerea în exces a hormonilor estrogeni și testosteron, independent de acțiunea hormonilor gonadotropi.
Vezi și: Pubertatea precoce, declanșată de autism. Medic: Trebuie constant evaluați endocrinologic
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
Expunerea copiilor sub 6 ani la ecrane ar trebui interzisă, recomandă cinci societăţi ştiinţifice franceze.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Un studiu The Lancet arată că diabetul în perioada sarcinii ar fi corelat cu un risc crescut de tulburări de neurodezvoltare la copii.
Premieră medicală: Un bebeluş american a fost tratat printr-o terapie genică personalizată.
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
"Ce am învățat eu la terapie e că nu suntem stăpânii lumii, nu suntem perfecți. Suntem destul de vulnerabili, câteodată greșim".
