Puține centre de reabilitare cardiacă în România. Dr Theodora Benedek: circa 120.000 pacienţi cardiaci sunt lăsaţi de izbelişte în fiecare an
Medicul Theodora Benedek, şefa Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureș, a declarat marți, 28 septembrie, că România are puține centre de reabilitare...
Circa 120.000 de pacienţi cardiaci sunt în imposibilitatea de a se recupera în fiecare an, pe fondul lipsei de capacitate a centrelor de recuperare din România, a declarat, marţi, şefa Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Theodora Benedek.
Dr. Theodora Benedek a arătat, în cadrul conferinţei "Mediul de afaceri în sprijinul sistemului medical", că lipsa centrelor de recuperare din România este menţionată şi în Raportul Platformei Europene de politici sanitare publice "The Health Policy Partnership", care subliniază că doar 14% dintre pacienţii cardiaci au urmat proceduri de recuperare.
"În România există foarte puţine centre de reabilitare cardiacă, foarte puţini pacienţi cardiaci sunt trimişi la acestea, iar din aceştia, şi mai puţini participă la ele. La doar 24% din pacienţii cardiaci din România li s-a recomandat o schemă de recuperare cardiovasculară, iar din aceştia doar 14% au urmat procedurile de recuperare. Unităţile de recuperare cardiovasculară sunt foarte puţine şi nu au facilităţile necesare. Personalul lor este format din specialişti în recuperare generală, care au reţineri să se angajeze în tratamentul pacientului cardiac.
Majoritatea pacienţilor din România sunt trataţi în centre de recuperare generală, care de cele mai multe ori nu beneficiază de facilităţi adecvate şi nu au personal specializat în recuperarea cardiacă. CNAS nu rambursează procedurile de reabilitare cardiacă, iar circa 120.000 pacienţi cardiaci sunt lăsaţi de izbelişte în fiecare an datorită indisponibilităţii facilităţilor de recuperare cardiovasculară", a arătat Theodora Benedek, citând din raportul european.
În raport se mai arată că în România nu există o politică formală dedicată prevenţiei secundare a evenimentelor cardiace acute sau accidentului vascular cerebral, o strategie naţională de luptă împotriva bolii cardiovasculare şi registre sau studii naţionale privind bolile cardiovasculare.
Potrivit raportului, în ţara noastră nu există niciun program naţional de reabilitare cardiovasculară sau ghiduri de reabilitare, niciun program de formare în recuperare cardiovasculară şi doar trei luni din curricula de pregătire a medicului cardiolog sunt alocate recuperării cardiovasculare, potrivit Agerpres.
-
-
Tot mai multe persoane folosesc acest ulei pentru căderea părului23.03.2026, 10:51
-
-
-
Tratamentele naturiste, desființate de medici: Inima nu e tigaie murdară. Arterele nu sunt țevi de bucătărie
Infarct sau atac de panică? Cum să faci diferența
Înălțimea poate influența mortalitatea. Ce risc de boli de inimă au persoanele scunde și înalte
Noile valori la care se consideră că ai hipertensiune
Tromboza venoasă profundă, prevenție esențială în călătoriile de lungă durată
Testul care îți arată din timp dacă inima ta e în pericol înainte de apariția simptomelor
Trump, diagnosticat cu insuficiență venoasă cronică după apariția unor vânătăi pe mână. Cum se manifestă boala
Timpul petrecut în fața ecranelor crește riscul de boli de inimă
Grăsimea care crește tensiunea arterială
Ce este un puseu de tensiune. Cât de periculos este
Durerea cronică crește semnificativ riscul hipertensiunii arteriale
EXCLUSIV Colesterolul mărit la tineri. Dr. Monica Trofin Bănescu: Risc major pentru bolile cardiovasculare și cerebrovasculare
Boala care a crescut cu 450% și afectează tot mai multe persoane
EXCLUSIV Metode pentru tratarea inimii și a vaselor mari fără operație. Prof. dr. Horațiu Moldovan: Orice complicație, rezolvată imediat
Edemul periferic, simptom cardiac ignorat de peste 50% dintre pacienți
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
