Schizofrenie și autism, legături cu deficitul de vitamina D
Nou-născuții cu deficit de vitamina D au un risc crescut de schizofrenie mai târziu în viață, potrivit unei echipe de cercetători australieni și danezi. Descoperirea ar putea ajuta la prevenirea bolii...
Studiul, condus de profesorul John McGrath de la Universitatea din Queensland (Australia) și de la Universitatea Aarhus din Danemarca, a constatat că nou-născuții cu deficit de vitamina D au avut un risc de 44% mai mare de a fi diagnosticați cu schizofrenie ca adulți comparativ cu cei cu niveluri normale de vitamina D.
,,Schizofrenia este un grup de tulburări cerebrale prost înțelese caracterizate prin simptome cum ar fi halucinații, iluzii și tulburări cognitive. Deoarece fătul în dezvoltare se bazează în totalitate pe vitamina D de la mamă, constatările noastre sugerează că asigurarea femeilor însărcinate că au niveluri adecvate de vitamina D poate duce la prevenirea unor cazuri de schizofrenie, într-un mod comparabil cu rolul jucat de suplimentarea folatului la prevenirea spina bifidei”, a spus profesorul McGrath, de la Queensland Brain Institute din UQ.
Studiul acesta a inclus 2602 persoane. Echipa a analizat concentrația de vitamina D în probele de sânge prelevate de la nou-născuții danezi între anii 1981 și 2000, care au dezvoltat schizofrenia ca adulți tineri și a comparat mostrele cu cele ale persoanelor care corespund sexului și datei nașterii care nu au dezvoltat schizofrenie. Rezultatele au confirmat un studiu anterior care a descoperit de asemenea o asociere între deficitul de vitamina D la nou născuți și un risc crescut de schizofrenie.
Schizofrenia este asociată cu mulți factori de risc diferiți, atât genetici, cât și de mediu, dar cercetările au sugerat că deficitul de vitamina D ar putea reprezenta aproximativ 8 la sută din cazurile de schizofrenie din Danemarca, arată Medicalxpress.com.
,,O mare parte din atenția cercetării în schizofrenie a fost axată pe factorii modificați la începutul vieții, cu scopul de a reduce povara acestei boli. Cercetarea anterioară a identificat un risc crescut de schizofrenie asociată cu nașterea pe timp de iarnă sau primăvară și traiul într-o țară mare, cum ar fi Danemarca. Am presupus că nivelul scăzut al vitaminei D la femeile gravide, datorită lipsei expunerii la soare în timpul lunilor de iarnă, ar putea sublinia acest risc și am investigat asocierea dintre deficitul de vitamină D și riscul de schizofrenie", a mai spus profesorul McGrath.
Deși Australia are mai mult soare în comparație cu Danemarca, deficitul de vitamina D s-a găsit și la femeile însărcinate din Australia din cauza stilului de viață și a comportamentului față de soare.
Profesorul McGrath a condus, de asemenea, un studiu în 2016 în Olanda în care a găsit o legătură între deficitul de vitamina D prenatal și riscul crescut de autism din copilărie. Următorul pas este de a efectua studii clinice randomizate la femeile gravide care au deficit de vitamina D, cu scopul de a examina impactul asupra dezvoltării creierului copilului și riscul de autism și schizofrenie.
Studiul integral îl puteți citi aici
-
De ce ar trebui să umezești hârtia igienică înainte de utilizare25.03.2026, 22:10
-
Ce se întâmplă cu zahărul din sânge după o salată orientală25.03.2026, 20:56
-
Ce soluție trebuie aplicată pe unghii înainte de manichiura cu gel25.03.2026, 20:12
-
-
Cum alegem pâinea potrivită pentru stomac25.03.2026, 18:41
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
