Sedentarismul, învins cu 30 de minute de mișcare pe zi. Dr. Hâncu: Este de fapt un medicament

Fiecare oră stată pe scaun, la birou, sau pe canapea, în fața televizorului, chiar și orele în mașină, în drum spre serviciu înseamnă cumul de ore de sedentarism.

Ce putem face pentru ca sedentarismul să nu aibă un impact nociv prea mare asupra organismului a explicat dr. Anca Hâncu, specialistul în nutriție și boli metabolice, în cadrul emisiunii ”Neatza cu Răzvan și Dani”.

”Sedentarismul se definește ca fiind o activitate ușoară, sub 1,5 met (metabolic), adică în momentul în care noi stăm pe scaun, la birou, stăm pe canapea, la televizor, toate aceste activități reprezintă sedentarism. Nu consumăm decât foarte puțină energie și atunci suntem sedentari. În momentul în care stăm în mașină, iarăși suntem sedentari.

Și iată că adunăm ore de sedentarism. Problema este că aceste ore se leagă de mortalitate, reprezintă risc pentru boli cardiovasculare, obezitate, cancere de sân, cancere de colon.

Și nu am să vorbesc de partea urâtă, de riscuri, dar vreau să spun că activitatea fizică este cea care poate contrabalansa sedentarismul și care ne poate aduce foarte multe beneficii, scăzând riscul cardiovascular, de două ori. Este de fapt un medicament și așa trebuie să o vedem”, a spus dr. Anca Hâncu.

Cori Grămescu, despre motivația de a face sport: Alege un disconfort de moment în fața unei...

30 de minute pe zi, minumum de activitate

”Pentru un adult, între 150 și 300 de minute pe săptămână. Sigur, o zi facem mai mult, în alta mai puțin, dar măcar 30 de minute pe zi.

Nu toată lumea poate merge la sala de sport, nu toși sunt antrenați, dar să pornească cu o plimbare ușoară în jurul casei, în parc. Eu îi încurajez de exemplu, pe pacienții mei, care poate nu au făcut, sunt sedentari de ani de zile, începeți cu 10 minute, de plimbare în jurul blocului, continuați cu 12, 15 minute.

Orice progres contează și vedeți fiecare minut în plus este un beneficiu pentru sănătatea voastră. Dăm la o parte pastilele și aducem activitatea fizică.

Oricând se poate, fiecare are propriul său ritm. Sigur, dimineața avem mai multă energie și avem o performanță mai bună, seara se poate să ne agite, dar trebuie să facem o activitate foarte intensă ca să ne agite, însă o plimbare în aer liber va fi benefică”, a mai spus specialistul în boli metabolice.

Alimentația, adaptată în funcție de efortul cotidian

”Efortul fizic foarte intens nu se poate face dacă ai mâncat chiar înainte. De obicei există anumite gustări recomandată înainte de efort, la fel cum există și gustări după, pentru a reface depozitele de glicogen pentru mușchi.

Pe de altă parte, noi trebuie să ne adaptăm alimentația în zilele în care facem activitate fizică, respectiv în zilele în care suntem sedentari.

Sedentarismul este cel care construiește masă grasă, care predispune la inflamație, la risc cardiovascular și obezitate. Obezitatea este o boală care înseamnă acumularea în exces de masă grasă sau depozite adipoase”, a mai explicat dr. Anca Hâncu.

Obezitatea, boală cronică în România. Până în 2030, aproape jumătate de milion de copii vor fi obezi

Obezitatea este responsabilă cu multe patologii cronice, mai mult, a devenit una dintre bolile ce au apărut în rândul copiilor încă de la vârste foarte fragede. 

De altfel, OMS a anunțat recent că ”epidemia” de obezitate este responsabilă cu decesul a peste 1,2 milioane de oameni, pe an, numai în Europa, regiune unde aproape 25% dintre adulți sunt obezi.

Mai mult, potrivit OMS, obezitatea ar putea depăși fumatul ca principal risc pentru cancerul care poate fi prevenit. Altfel, supraponderabilitatea și obezitatea ocupă locul patru ca factor de risc de deces, după hipertensiunea arterială, riscurile alimentare și tutun.

”Problema obezității ne îngrijorează foarte mult, iar aceste date, de fapt, nu sunt foarte noi. Tendința de creștere a cazurilor de persoane afectate de obezitate, atât la adulți, cât și la copii fusese remarcată pe plan internațional și național, dar epidemia de Covid ne-a adus noi argumente de a începe o luptă rapidă și intensă împotriva acestui flagel, care este responsabil de foarte multă patologie cronică. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Mitul celor 10.000 de pași, greu de dărâmat