Diabetul reprezintă un factor de risc major pentru demență. Totul depinde de vârsta la care a fost diagnosticat diabetul.
Un nou studiu arată că persoanele diagnosticate cu diabet înainte de vârsta de 60 de ani au un risc mai mare de a dezvolta demență mai târziu în viață comparativ cu cei diagnosticați mai târziu. Această descoperire subliniază importanța prevenirii diabetului, deoarece debutul său timpuriu pare să afecteze sănătatea cognitivă pe termen lung.
Cercetătorii subliniază că intervențiile care ajută la gestionarea și prevenirea diabetului ar putea reduce semnificativ riscul de demență, contribuind la o îmbătrânire mai sănătoasă.
Studiul Aterosclerozei în Comunități (ARIC) oferă informații esențiale despre cum vârsta la care o persoană este diagnosticată cu diabet poate influența riscul de a dezvolta demență mai târziu în viață.
Prin analiza datelor de la peste 13.000 de participanți, pe parcursul a trei decenii, cercetătorii au descoperit că persoanele diagnosticate cu diabet înainte de vârsta de 60 de ani sunt semnificativ mai predispuse să dezvolte demență decât cele diagnosticate mai târziu sau cele fără diabet. Studiul subliniază importanța prevenirii diabetului ca o măsură potențială pentru reducerea riscului de demență.
Cercetătorii din cadrul Studiului ARIC au urmărit 13.087 de persoane care nu prezentau demență la începutul studiului, cu o vârstă medie de 60 de ani. Participanții au fost împărțiți în trei grupuri: cei cu diabet apărut în jurul vârstei medii (diagnosticat înainte de vârsta de 60 de ani), diabet apărut mai târziu (diagnosticat între 60 și 69 de ani) și cei fără diabet.
Cazurile de demență au fost identificate printr-un proces riguros, care a inclus evaluări cognitive, informații de la apropiați, dosare medicale și certificate de deces. Funcția de estimare a incidenței cumulative a fost folosită pentru a ține cont de riscul de mortalitate, permițând astfel cercetătorilor să estimeze cu precizie riscul de demență pe parcursul vieții participanților, potrivit studiului publicat în Diabetes Journal.
Pe parcursul unui interval median de urmărire de 24,1 ani, rezultatele au arătat că participanții cu diabet apărut în jurul vârstei medii aveau un risc de demență de 36% pe parcursul vieții, comparativ cu un risc de 31% pentru cei cu diabet apărut mai târziu.
Cei diagnosticați cu diabet înainte de vârsta de 60 de ani au dezvoltat demență cu aproximativ patru ani mai devreme decât persoanele fără diabet și cu un an mai devreme decât cei diagnosticați mai târziu. Interesant, studiul a mai constatat că persoanele fără diabet trăiau mai mult, dar aveau un risc mai mare de demență pe parcursul vieții din cauza duratei mai lungi de viață.
Vezi și: Suplimentarea cu taurină, legată de reducerea dezvoltării plăcilor de aterom
Demență - FOTO: Freepik@walldecorated
Rezultatele sunt în concordanță cu studiile anterioare care au legat diagnosticarea timpurie a diabetului de un risc crescut de demență, în special la persoanele diagnosticate înainte de 60 de ani.
Cercetătorii cred că expunerea prelungită la glicemie ridicată și condițiile asociate, cum ar fi inflamația și stresul oxidativ, pot afecta funcția cognitivă în timp. Stresul îndelungat asupra creierului din cauza factorilor asociați diabetului, cum ar fi deteriorarea oxidativă și disfuncția mitocondrială, ar putea contribui la acest risc crescut.
Interesant, studiul ARIC a constatat că persoanele fără diabet aveau cel mai mare risc de demență pe parcursul vieții (45,6%), în principal din cauza duratei mai lungi de viață. Aceasta subliniază necesitatea de a asocia eforturile de prevenire a diabetului cu strategii pentru promovarea sănătății cognitive.
Intervențiile non-farmacologice, cum ar fi exercițiile fizice regulate, o dietă echilibrată, interacțiunile sociale și utilizarea aparatelor auditive, ar putea sprijini rezistența cognitivă la persoanele vârstnice.
Vezi și: Singurătatea, asociată cu demența. Izolarea socială crește riscul cu 31%
Descoperirile din studiul ARIC evidențiază beneficiile potențiale ale întârzierii sau prevenirii diabetului ca strategie de reducere a riscului de demență. Combinând prevenirea diabetului cu inițiative de sănătate cerebrală, societatea poate extinde numărul de ani sănătoși de care se bucură persoanele în vârstă.
Ce trebuie să știi dacă nu mănânci carne. Adevărul te va surprinde. Nutriționiștii au dat verdictul.
Aceste alimente te scapă de medicamentele pentru diabet. Au un efect care i-a uimit pe medici. Rezultatele se văd în 3 luni.
Aceste două semne care apar dimineața pot indica prezența diabetului. Sunt mai mult decât banale.
Oamenii de ştiinţă au identificat un hormon care provoacă diabet de tip 2 la persoanele obeze.
Ce îți spune corpul când poftești la cartofi prăjiți. Semnul te va surprinde.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.
Acest simptom banal care apare noaptea poate fi un semn al diabetului. Nu este vorba de urinarea nocturnă.
Acesta este peștele cu cea mai mare cantitate de Vitamina D.
Mănânci carne cu garnitură? Ei bine, te-ai gândit vreodată ce se întâmplă când le asociezi?
