Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală, iar sechelele cu care rămân pacienții care au trecut printr-o astfel de situație sunt inclusiv de natură psihoemoțională. Un raport al SAFE arată că 1...
Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce atunci când alimentarea cu sânge a unei zone din creier este întreruptă sau redusă, împiedicând țesutul cerebral să primească oxigen și substanțe nutritive.
În acest caz, celulele cerebrale încep să moară în curs de câteva minute, motiv pentru care AVC-ul reprezintă o urgență medicală și trebuie acționat ca atare.
Potrivit OMS, la nivel mondial, accidentul vascular cerebral reprezintă 11% din totalul deceselor, în timp ce pe primul loc în acest clasament se află boala cardiacă ischemică, cu 16% din totalul deceselor.
Un raport publicat de SAFE, Stroke Alliance For Europe - Alianța Europeană pentru AVC, arată că unul din opt supraviețuitori ai unui accident vascular cerebral are ideații suicidare, un model periculos de gânduri în care oamenii doresc sau se gândesc la sinucidere.
Aproximativ o treime dintre supraviețuitorii unui accident vascular cerebral vor deveni clinic deprimați în anii care urmează accidentului vascular cerebral, iar până la un sfert dintre ei vor suferi probleme continue de anxietate.
Acest raport, O viață salvată este o viață care merită trăită, intitulat Nevoile nesatisfăcute ale supraviețuitorului unui AVC în Europa, a reunit, în premieră cercetări privind peste 80 de astfel de nevoi ale pacienților cu AVC și concluzionează că ar trebui să se facă mai multe pentru a răspunde nevoilor unui număr tot mai mare de persoane afectate de AVC.
Raportul a arătat, de asemenea, că:
- o lipsă severă de informații, pregătire și formare consecventă pentru supraviețuitorii unui accident vascular cerebral și pentru îngrijitorii acestora, pentru a-i ajuta să abordeze cât mai bine nevoile lor pe termen lung în timp
- furnizarea de terapii de reabilitare și de sprijin în cadrul comunității este cu mult inferioară nevoilor oamenilor
- consilierea și sprijinul în materie de prevenire secundară nu reușesc să îi ajute pe oameni să își reducă riscul de a suferi un nou accident vascular cerebral
- multe simptome cronice, cum ar fi problemele de memorie și concentrare sau oboseala, nu sunt bine înțelese, sunt slab cercetate și nu există intervenții eficiente
- nevoile îngrijitorilor sunt insuficient cercetate și adesea ignorate în furnizarea de servicii
- există o prejudecată față de nevoile fizice și nu față de cele sociale și pe termen lung/atât timp cât persoana are nevoie.
”Mulți supraviețuitori ai unui accident vascular cerebral raportează că nevoia lor de sprijin pentru a-și recăpăta mobilitatea și vorbirea nu este satisfăcută pe termen lung și că există o lipsă de sprijin pentru a face față impactului unui accident vascular cerebral, cum ar fi pierderea vederii, incontinența și oboseala.
Cu toate acestea, raportul arată, de asemenea, că cercetările privind nevoile pe termen lung ale supraviețuitorilor de accidente vasculare cerebrale sunt puține și sunt orientate mai degrabă spre nevoile medicale decât spre cele sociale sau societale”, a declarat prof. Charles Wolfe, de la King’s College din Londra, potrivit unui comunicat de presă al SAFE.
Accidentul vascular cerebral este de două tipuri, ischemic, când se astupă o arteră, respectiv hemoragic, care este însoțit de inundarea cu sânge a țesutului cerebral.
În România, se înregistrează aproximativ 60.000 - 70.000 de accidente vasculare cerebrale. Dintre acestea, aproximativ 55.000 sunt accidente vasculare cerebrale ischemice, potrivit datelor Asociației pentru lupta împotriva accidentului vascular cerebral (ALIA).
Semnele și simptomele accidentului vascular cerebral pot include:
- probleme de vorbire și de înțelegere a ceea ce spun ceilalți
- paralizie sau amorțeală a feței, brațului sau piciorului
- probleme de vedere la unul sau la ambii ochi
- dureri de cap
- dificultăți de mers, arată Mayo Clinic.
Dacă suspectezi că cineva suferă un AVC, acționează rapid (formula F.A.S.T.) și fă-i următorul test:
F - Face (Față) - Cere persoanei să zâmbească. Ți se pare că fața e asimetrică sau gura e căzută într-o parte?
A - Arms (Brațe) - Cere persoanei să ridice simultan ambele brațe deasupra capului. Unul dintre ele rămâne inert sau mai jos decât celalalt?
S - Speech (Vorbire) - Cere-i persoanei să repete o frază simplă (de exemplu “Cerul este albastru”). Nu poți distinge ce zice sau vorbește ciudat?
T - Time (Timp) - Dacă remarci oricare dintre aceste semne, sună IMEDIAT la 112!, mai notează sursa menționată.
Nu așteptați ca simptomele să treacă de la sine, fiecare secundă este importantă pentru ca pacientul cu AVC să fie salvat.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
