Tragi un pui de somn după-amiaza? Efectul FANTASTIC asupra creierului. STUDIU

Acel pui de somn regulat la amiază poate fi legat de o mai bună agilitate mentală, sugerează o nouă cercetare publicată online în revista General Psychiatry (link direct studiu).

Se pare că este asociat cu o mai bună conștientizare a locației, fluență verbală și memorie de lucru, indică rezultatele studiului. 

De ce e importantă agilitatea mentală

Speranța de viață mai din ce în ce mai lungă și modificările neurodegenerative asociate acesteia, cresc perspectiva demenței, cu aproximativ 1 din 10 persoane cu vârsta peste 65 de ani afectate în lumea dezvoltată.

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, tiparele lor de somn se schimbă, iar genul acesta de pui de somn este din ce în ce mai frecvent. 

Cercetătorii au analizat 2.214 persoane aparent sănătoase cu vârsta de cel puțin 60 de ani și rezidente în mai multe orașe mari din China, inclusiv Beijing, Shanghai și Xian.

Capacități cognitive mai bune, fluența verbală și rezolvarea problemelor

În total, 1.534 dintre ei trăgeau în mod obișnuit un pui de somn la amiază, în timp ce 680 nu. Toți participanții au fost supuși unei serii de controale de sănătate și evaluări cognitive, inclusiv examenul Mini Mental State (MMSE) pentru a verifica demența.

De asemenea, la participanți durata medie a somnului nocturn a fost de aproximativ 6,5 ore, în ambele grupuri.

Reprizele de somn de după-amiază au fost definite ca perioade de cel puțin cinci minute consecutive de somn, dar nu mai mult de 2 ore, și doar dacă acestea se petreceau după prânz. Participanții au fost întrebați cât de des trag un pui de somn în timpul săptămânii; iar răspunsurile lor au variat de la o dată pe săptămână la în fiecare zi.

Testele de screening pentru demență au inclus 30 de valori care au măsurat mai multe aspecte ale capacității cognitive și ale funcției superioare, inclusiv abilitățile vizuo-spațiale, memoria de lucru, durata atenției, rezolvarea problemelor, conștientizarea locației și fluența verbală.

Cercetătorii au constatat că scorurile de performanță cognitivă MMSE au fost semnificativ mai mari în rândul celor care dormeau la prânz decât în cazul celor care făceau asta. Și au existat diferențe semnificative și în conștientizarea locației, fluența verbală și memoria.

Cum acesta este un studiu observațional, nu poate stabili cauza. Și nu au existat informații despre durata sau momentul la care fiecare participant în parte dormea, care ar putea fi importante, au notat cercetătorii. 

Dar există câteva explicații posibile pentru observațiile făcute, spun cercetătorii. O teorie ar fi că inflamația este un mijlocitor între somnul de la jumătatea zilei și rezultatele slabe ale sănătății; substanțele chimice inflamatorii au un rol important în tulburările de somn, au observat cercetătorii.

Somnul reglează răspunsul imun al organismului, iar moțăitul este considerat a fi un răspuns evoluat la inflamație; persoanele cu niveluri mai ridicate de inflamație trag un pui de somn mai des, explică cercetătorii.