Tulburare bipolară: Activitatea fizică poate stimula starea de spirit și energia
Un nou studiu, publicat în JAMA Psychiatry (Psihiatrie) arată că nivelurile mai ridicate de activitate fizică stimulează starea de spirit și nivelul de energie. Beneficiile au fost deosebit de remarcabile la...
În Statele Unite, aproape 3% dintre adulți au prezentat tulburare bipolară „în ultimul an", confrm statisticilor oficiale. Aproximativ 4,4% dintre adulți dezvoltă această afecțiune la un moment dat în viață. Depresia este și mai răspândită, atât în SUA, cât și pe tot globul. De fapt, aproximativ 8% dintre persoanele cu vârsta de peste 20 de ani din SUA au depresie, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Și sunt peste 300 de milioane de oameni care trăiesc cu depresie, arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care descris afecțiunea drept „cauza principală a dizabilității la nivel mondial".
Un nou studiu, însă, poate ajuta la ameliorarea simptomelor depresive, în special la persoanele cu tulburare bipolară. O echipă condusă de dr. Vadim Zipunnikov, doctor în medicină și profesor asistent la Departamentul de Biostatistică de la Facultatea de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg din Baltimore, a constatat că activitatea fizică sporită îmbunătățește starea de spirit și nivelul de energie pentru cei care trăiesc cu afecțiunea.
Modul în care activitatea fizică afectează starea de spirit
Zipunnikov și colegii au cerut celor 242 de participanți la studiu, în vârstă de 15 până la 84 ani, să poarte dispozitive de urmărire a activității și să țină jurnale electronice cu starea de spirit și de energie pe parcursul a două săptămâni.
Participanții - 150 dintre aceștia erau femei - au folosit jurnalul de patru ori pe zi pentru a-și evalua energia și starea de spirit percepută folosind o scală de șapte puncte care variază de la „foarte obosit" la „foarte energic" și de la „foarte fericit" la „trist".
Cercetătorii au analizat rutina zilnică a fiecărui individ și au desemnat patru puncte pe parcursul zilei: unul dimineața, unul la prânz, unul la cină și unul la culcare.
În ansamblu, studiul a constatat că activitatea fizică crescută la oricare dintre aceste puncte temporale se corelează cu starea de spirit mai bună și cu niveluri mai ridicate de energie în următoarea perioadă de timp, pe tot parcursul zilei.
Corelațiile au acționat și invers, ceea ce înseamnă că nivelurile mai ridicate ale energiei la un moment dat în timpul zilei au fost asociate cu niveluri mai ridicate de activitate fizică la punctul următor.
Aceste efecte benefice au fost mai puternice într-un subgrup de 54 de participanți la studiu care au avut tulburare bipolară.
De asemenea, noul studiu a constatat că mai multă activitate fizică a fost asociată cu o durată de somn mai scurtă în acea noapte, dar somnul mai mult s-a corelat cu activitatea fizică mai mică a doua zi.
După cum explică autorii, analiza somnului și a activității fizice, a dispoziției și a energiei este foarte importantă, în același timp, pentru persoanele cu tulburare bipolară, deoarece atât somnul cât și activitatea au influențat bunăstarea psihologică a participanților.
Tratament pentru depresie
Potrivit lui Zipunnikov, „sistemele care reglementează somnul, activitatea motrică și starea de spirit au fost în mod obișnuit studiate independent. Această lucrare", continuă el, „demonstrează importanța examinării acestor sisteme împreună, în loc de izolare".
El a adăugat că studiul exemplifică potențialul de a combina utilizarea monitorizării activității fizice și jurnalele electronice pentru a înțelege mai bine interdependența dinamică complexă între mai multe sisteme într-un timp real și în context real de viață.
Zipunnikov și colegii său au concluzionat că „aceste constatări sugerează că intervențiile axate pe activitatea motrică și energie pot avea o eficacitate mai mare decât abordările curente care țintesc dispoziția depresivă".
Studiul poate fi găsit AICI.
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Ce se întâmplă în creier în primele săptămâni de tratament cu antidepresive
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
