Un studiu de amploare desfășurat în spitalele din Australia aduce la lumină o legătură esențială și adesea subestimată: relația dintre delir și demență în rândul persoanelor în vârstă. Concluziile cercetării sugerează că experiențierea delirului poate fi un factor semnificativ de risc pentru dezvoltarea ulterioară a demenței, furnizând o perspectivă nouă asupra modului în care aceste două afecțiuni interacționează și influențează sănătatea cognitive a pacienților mai în vârstă.
Studiul publicat în The BMJ a investigat legătura dintre delir și demență în rândul pacienților vârstnici fără demență la începutul perioadei de observație. Cercetarea a arătat că pacienții care au experimentat delir au avut un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență în comparație cu cei fără delir. Această asociere a fost observată și după ajustarea pentru factorii de confuzie și a fost mai puternică în rândul bărbaților.
Vezi și: Ce trebuie să știi despre grătare. Dr. Florin Bălănică: Pot duce la tulburări ale stomacului
Episoadele de delir au crescut riscul de demență
Mai mult, s-a constatat că fiecare episod suplimentar de delir a crescut riscul de demență. Concluziile studiului sugerează că delirul ar putea fi un factor de risc important și potențial modificabil pentru demență, subliniind importanța prevenirii și gestionării acestuia în populația vârstnică.
Acest studiu de cohortă retrospectiv realizat în New South Wales, Australia, a avut ca scop determinarea asociației dintre delir și demența incidentă la pacienții adulți mai în vârstă fără demență la începutul studiului. Utilizând date administrative ample ale spitalelor din perioada iulie 2001 - martie 2020, studiul a inclus 650.590 de pacienți cu vârsta de 65 de ani și peste. Pacienții au fost asociați pe baza caracteristicilor personale și clinice, rezultând 55.211 de perechi asortate.
Delirul, asociat cu demența - FOTO: Freepik
Principalele rezultate evaluate au fost decesul și demența incidentă. Modelele de hazard proporțional Cox și modelele de hazard Fine-Gray au fost folosite pentru a estima asociațiile pentru deces și demență incidentă, respectiv, cu ajustări pentru factorii de confuzie. Studiul a constatat că pacienții cu delir au avut un risc cu 39% mai mare de deces și un risc de trei ori mai mare de demență incidentă în comparație cu cei fără delir. Fiecare episod suplimentar de delir a fost asociat cu un risc crescut cu 20% de demență.
Asociația între delir și demența incidentă a fost mai puternică la bărbați. Au fost efectuate analize de sensibilitate, iar rezultatele au rămas robuste, susținând ipoteza că delirul este un factor de risc independent pentru demență la adulții mai în vârstă fără demență preexistentă. Concluziile subliniază importanța delirului ca factor de risc potențial modificabil pentru demență în practica clinică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
