Afecțiunea asociată cu demența. Crește riscul de deces cu aproape 40%

Un nou studiu face legătura dintre două afecțiuni frecvente la vârstnici. Cercetarea dezvăluie o asociere semnificativă între cele două și riscul ulterior de dezvoltare a demenței la pacienții vârstnici...
Un studiu de amploare desfășurat în spitalele din Australia aduce la lumină o legătură esențială și adesea subestimată: relația dintre delir și demență în rândul persoanelor în vârstă. Concluziile cercetării sugerează că experiențierea delirului poate fi un factor semnificativ de risc pentru dezvoltarea ulterioară a demenței, furnizând o perspectivă nouă asupra modului în care aceste două afecțiuni interacționează și influențează sănătatea cognitive a pacienților mai în vârstă.
Studiul publicat în The BMJ a investigat legătura dintre delir și demență în rândul pacienților vârstnici fără demență la începutul perioadei de observație. Cercetarea a arătat că pacienții care au experimentat delir au avut un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență în comparație cu cei fără delir. Această asociere a fost observată și după ajustarea pentru factorii de confuzie și a fost mai puternică în rândul bărbaților.
Vezi și: Ce trebuie să știi despre grătare. Dr. Florin Bălănică: Pot duce la tulburări ale stomacului
Episoadele de delir au crescut riscul de demență
Mai mult, s-a constatat că fiecare episod suplimentar de delir a crescut riscul de demență. Concluziile studiului sugerează că delirul ar putea fi un factor de risc important și potențial modificabil pentru demență, subliniind importanța prevenirii și gestionării acestuia în populația vârstnică.
Acest studiu de cohortă retrospectiv realizat în New South Wales, Australia, a avut ca scop determinarea asociației dintre delir și demența incidentă la pacienții adulți mai în vârstă fără demență la începutul studiului. Utilizând date administrative ample ale spitalelor din perioada iulie 2001 - martie 2020, studiul a inclus 650.590 de pacienți cu vârsta de 65 de ani și peste. Pacienții au fost asociați pe baza caracteristicilor personale și clinice, rezultând 55.211 de perechi asortate.
Delirul, asociat cu demența - FOTO: Freepik
Principalele rezultate evaluate au fost decesul și demența incidentă. Modelele de hazard proporțional Cox și modelele de hazard Fine-Gray au fost folosite pentru a estima asociațiile pentru deces și demență incidentă, respectiv, cu ajustări pentru factorii de confuzie. Studiul a constatat că pacienții cu delir au avut un risc cu 39% mai mare de deces și un risc de trei ori mai mare de demență incidentă în comparație cu cei fără delir. Fiecare episod suplimentar de delir a fost asociat cu un risc crescut cu 20% de demență.
Asociația între delir și demența incidentă a fost mai puternică la bărbați. Au fost efectuate analize de sensibilitate, iar rezultatele au rămas robuste, susținând ipoteza că delirul este un factor de risc independent pentru demență la adulții mai în vârstă fără demență preexistentă. Concluziile subliniază importanța delirului ca factor de risc potențial modificabil pentru demență în practica clinică.
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.