Angajații pompelor funebre, cei mai nefericiți oameni. Cum le afectează morții și suferința creierul

Angajații pompelor funebre și al îngrijirii morților intră în mod obișnuit în contact cu morți și rămășițe umane în cadrul activităților lor profesionale. Prin urmare, aceștia sunt, potrivit cercetătorilor, cei mai nefericiți oameni din lume. 

Emoțiile, mascate

Cu toate acestea, pentru mulți dintre cei care lucrează în această profesie poate fi neobișnuit să discute sau să își dezvăluie emoțiile și stresul perceput în fața altora. Noii factori de stres asociați cu pandemia COVID-19 pot avea o efect pronunțat asupra acestor profesioniști și este important să se identifice modalitățile prin care personalul din domeniul mortuar și al morții se pot ajuta pe ei înșiși și se pot ajuta reciproc.

Cum să gestioneze emoțiile

Lucrătorii și conducerea sunt încurajați să adapteze aceste recomandările pentru a răspunde nevoilor individuale și considerațiilor situaționale. Gestionarea activă a stresului propriu și promovarea unei bune sănătăți comportamentale este parte integrantă a unui management pe termen lung.

Depersonalizarea muncii poate contribui la reducerea efectelor negative asupra sănătății comportamentale ale muncii. Identificarea emoțională cu persoanele decedate poate avea un impact negativ asupra sănătății comportamentale prin creșterea riscului de oboseală din compasiune și de stres.

Vezi și: Pielea, cel mai mare organ al corpului: ce trebuie să știi. Câte kilograme are pielea și pe ce suprafață se întinde

Strategiile de reducere a identificării psihologice includ:

- Limitați expunerea la efectele personale atunci când este posibil.

- Identificați metode pentru a diminua expunerea la mâinile și fața persoanei decedate. Stresul adesea crește atunci când lucrătorii sunt expuși la aceste părți ale corpului.

- Gestionarea activă a stresului propriu și promovarea unei bune sănătăți comportamentale este parte integrantă a unui management pe termen lung.

- Constrângerile privind reuniunile de grup interferează cu procesul de doliu, deoarece familia și cei dragi pot fi în imposibilitatea de a avea parte de serviciile funerare dorite.

- Stresul, frustrarea și furia celor dragi pot emoțional compromite emoțional lucrătorii care se ocupă de îngrijirea persoanelor decedate și pot duce la oboseală din compasiune sau stres traumatic secundar.

Vezi și: Cele 5 alimente pline de vitamine, colagen și niacinamide care îți mențin pielea elastică și tânără. Giurcăneanu: Sunt excepțional de bune

Simptomele de stres pentru angajații pompelor funebre

Expunerea constantă la moarte înseamnă că simptomele de stres se pot prezenta diferit și pot fi mai greu de identificat. Simptomele de stres comune pentru lucrătorii din domeniul serviciilor de îngrijire a morților sunt mai degrabă modificări comportamentale, simptome fizice, simptome fizice și stres cumulat care să ducă la oboseală și la stres. Simptomele pot include:

- Senzație de vid emoțional

- Anxietate

- Depresie

- Abuzul de alcool și de droguri

- Oboseală din compasiune

- Modificări ale dispoziției

- Negarea

- Renunțarea la locul de muncă

- Schimbarea apetitului, notează un studiu publicat în The International Journal of Indian Psichology.

Vezi și: Tratamentul controversat care elimină acneea. S-a zvonit că duce la depresie: Este un medicament excepțional. Efectul advers a fost demontat în 2018, dar în prospect îl vor scrie încă 50 de ani

Strategii suplimentare de reducere a stresului

Implicarea în procesul de sfârșit de viață poate fi o experiență emoțională încercată, dar plină de satisfacții, pentru multe persoane care lucrează în domeniul pompelor funebre.

Dezvoltarea și valorificarea strategiilor de adaptare existente este imperativă într-o criză care are potențialul de a copleși structurile și lucrătorii de îngrijire a persoanelor decedate existente.

Subcultura lucrătorilor de la morgă își petrece o mare parte din orele de lucru cu morții. Societatea nu recunoaște o mare parte din suferințele psihologice pe care aceștia le resimt, cum ar fi utilizarea mecanismelor de adaptare inadaptate de adaptare, consumul de substanțe etc.

Puține studii au investigat activitatea mortuară lucrătorii de la morgă, în special în țările în curs de dezvoltare. Acest studiu exploratoriu realizat în Bengaluru, India, a avut ca scop să adune și să ia în considerare perspectivele a trei lucrători mortuari, un doctor în medicină legală și un profesionist în domeniul sănătății mintale cu privire la stresul de a lucra cu moartea.

Un studiu tematic a evidențiat temele sprijinului profesional și a suportului psihologic ale muncii în morgă. Natura unică a muncii lor sugerează că sunt necesare cercetări suplimentare.

Stresul cronic macină creierul

Unul dintre cele mai cronice tipuri de stres pe care adulții se confruntă adulții este stresul ocupațional, inclusiv, dar fără a se limita la echilibrul dintre viața profesională și cea privată, termenele limită, perturbarea ritmului circadian etc. Acesta este un domeniu important de studiu, deoarece "Stresul cronic este stresul care macină” și care îi epuizează pe oameni zi de zi, an de an.

Stresul cronic distruge corpurile, mințile și viețile, potrivit cercetătorilor. Face ravagii prin uzura pe termen lung. Este, așadar, un domeniu de studiu care a câștigat proeminență, datorită faptului că accentul organizațional se îndreaptă spre o bunăstare sporită și se concentrează pe creșterea productivității în rândul lucrătorilor.

Vezi și: Toxină intestinală, asociată cu obezitatea. Cercetător: Reduce activitatea metabolică a celulelor adipoase

Moartea, singura certitudine a vieții

Un alt factor de stres acut inevitabil în viața noastră este moartea. "Moartea este singura certitudine a vieții", este o bucată de înțelepciune care a fost transmisă de generații întregi din timpuri imemoriale. Moartea aduce cu ea ideea de pierdere, durere, supărare, furie, depresie. 

Această experiență a morții este ceva extrem de relevantă în cadrul subiectului de psihologie, un domeniu de interes pentru o varietate de subdiscipline, cum ar fi psihologia pozitivă, psihologia doliului, psihologia rezilienței.