Angajații pompelor funebre, cei mai nefericiți oameni. Cum le afectează morții și suferința creierul
Angajații pompelor funebre sunt cei mai nefericiți oameni. Aceștia se confruntă zilnic cu suferința produsă de moarte.
Angajații pompelor funebre și al îngrijirii morților intră în mod obișnuit în contact cu morți și rămășițe umane în cadrul activităților lor profesionale. Prin urmare, aceștia sunt, potrivit cercetătorilor, cei mai nefericiți oameni din lume.
Emoțiile, mascate
Cu toate acestea, pentru mulți dintre cei care lucrează în această profesie poate fi neobișnuit să discute sau să își dezvăluie emoțiile și stresul perceput în fața altora. Noii factori de stres asociați cu pandemia COVID-19 pot avea o efect pronunțat asupra acestor profesioniști și este important să se identifice modalitățile prin care personalul din domeniul mortuar și al morții se pot ajuta pe ei înșiși și se pot ajuta reciproc.
Cum să gestioneze emoțiile
Lucrătorii și conducerea sunt încurajați să adapteze aceste recomandările pentru a răspunde nevoilor individuale și considerațiilor situaționale. Gestionarea activă a stresului propriu și promovarea unei bune sănătăți comportamentale este parte integrantă a unui management pe termen lung.
Depersonalizarea muncii poate contribui la reducerea efectelor negative asupra sănătății comportamentale ale muncii. Identificarea emoțională cu persoanele decedate poate avea un impact negativ asupra sănătății comportamentale prin creșterea riscului de oboseală din compasiune și de stres.
Strategiile de reducere a identificării psihologice includ:
- Limitați expunerea la efectele personale atunci când este posibil.
- Identificați metode pentru a diminua expunerea la mâinile și fața persoanei decedate. Stresul adesea crește atunci când lucrătorii sunt expuși la aceste părți ale corpului.
- Gestionarea activă a stresului propriu și promovarea unei bune sănătăți comportamentale este parte integrantă a unui management pe termen lung.
- Constrângerile privind reuniunile de grup interferează cu procesul de doliu, deoarece familia și cei dragi pot fi în imposibilitatea de a avea parte de serviciile funerare dorite.
- Stresul, frustrarea și furia celor dragi pot emoțional compromite emoțional lucrătorii care se ocupă de îngrijirea persoanelor decedate și pot duce la oboseală din compasiune sau stres traumatic secundar.
Simptomele de stres pentru angajații pompelor funebre
Expunerea constantă la moarte înseamnă că simptomele de stres se pot prezenta diferit și pot fi mai greu de identificat. Simptomele de stres comune pentru lucrătorii din domeniul serviciilor de îngrijire a morților sunt mai degrabă modificări comportamentale, simptome fizice, simptome fizice și stres cumulat care să ducă la oboseală și la stres. Simptomele pot include:
- Senzație de vid emoțional
- Anxietate
- Depresie
- Abuzul de alcool și de droguri
- Oboseală din compasiune
- Modificări ale dispoziției
- Negarea
- Renunțarea la locul de muncă
- Schimbarea apetitului, notează un studiu publicat în The International Journal of Indian Psichology.
Strategii suplimentare de reducere a stresului
Implicarea în procesul de sfârșit de viață poate fi o experiență emoțională încercată, dar plină de satisfacții, pentru multe persoane care lucrează în domeniul pompelor funebre.
Dezvoltarea și valorificarea strategiilor de adaptare existente este imperativă într-o criză care are potențialul de a copleși structurile și lucrătorii de îngrijire a persoanelor decedate existente.
Subcultura lucrătorilor de la morgă își petrece o mare parte din orele de lucru cu morții. Societatea nu recunoaște o mare parte din suferințele psihologice pe care aceștia le resimt, cum ar fi utilizarea mecanismelor de adaptare inadaptate de adaptare, consumul de substanțe etc.
Puține studii au investigat activitatea mortuară lucrătorii de la morgă, în special în țările în curs de dezvoltare. Acest studiu exploratoriu realizat în Bengaluru, India, a avut ca scop să adune și să ia în considerare perspectivele a trei lucrători mortuari, un doctor în medicină legală și un profesionist în domeniul sănătății mintale cu privire la stresul de a lucra cu moartea.
Un studiu tematic a evidențiat temele sprijinului profesional și a suportului psihologic ale muncii în morgă. Natura unică a muncii lor sugerează că sunt necesare cercetări suplimentare.
Stresul cronic macină creierul
Unul dintre cele mai cronice tipuri de stres pe care adulții se confruntă adulții este stresul ocupațional, inclusiv, dar fără a se limita la echilibrul dintre viața profesională și cea privată, termenele limită, perturbarea ritmului circadian etc. Acesta este un domeniu important de studiu, deoarece "Stresul cronic este stresul care macină” și care îi epuizează pe oameni zi de zi, an de an.
Stresul cronic distruge corpurile, mințile și viețile, potrivit cercetătorilor. Face ravagii prin uzura pe termen lung. Este, așadar, un domeniu de studiu care a câștigat proeminență, datorită faptului că accentul organizațional se îndreaptă spre o bunăstare sporită și se concentrează pe creșterea productivității în rândul lucrătorilor.
Moartea, singura certitudine a vieții
Un alt factor de stres acut inevitabil în viața noastră este moartea. "Moartea este singura certitudine a vieții", este o bucată de înțelepciune care a fost transmisă de generații întregi din timpuri imemoriale. Moartea aduce cu ea ideea de pierdere, durere, supărare, furie, depresie.
Această experiență a morții este ceva extrem de relevantă în cadrul subiectului de psihologie, un domeniu de interes pentru o varietate de subdiscipline, cum ar fi psihologia pozitivă, psihologia doliului, psihologia rezilienței.
-
De ce să pui capacul de fiecare dată când gătești la foc mic28.12.2025, 17:50
-
Primul semn că intestinul tău este iritat28.12.2025, 15:39
-
Câte grade trebuie să avem iarna în casă?28.12.2025, 13:04
-
6 alimente grase surprinzător de sănătoase28.12.2025, 11:36
-
EXCLUSIV Cum împachetezi iubirea și dorul. Neputința părinților care au copiii plecați peste hotare: "Suntem bătrâni și obosiți, iar zilele ni se scurg din mâini"
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
EXCLUSIV Ce trebuie să știi când pui murături, faci zacuscă sau gem. Radu Leca, precizări
Vorbesc femeile mai mult decât bărbații sau nu. Adevărul este în sfârșit dezvăluit
EXCLUSIV Relația abuzivă, impact asupra somnului. Radu Leca: Psihopatul până și somnul ți-l controlează. Nu te vei mai trezi odihnit
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Greșeala care îți blochează procesul de slăbire. Andreea Chirilă: Creierul nu percepe "nu" și "niciodată"
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Ce este efectul Pratfall. Cum o mică stângăcie îți poate crește farmecul personal
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Personalitatea influențează durata vieții și riscul de deces
EXCLUSIV Dependența simțită față de parteneri, subiectul săptămânii la DrPsy - VIDEO
Ce înseamnă 6-7, expresia care a cucerit internetul și a devenit Cuvântul Anului 2025
Placebo vs. nocebo: Adevărul șocant despre cum gândurile tale îți pot schimba sănătatea
De ce scârțâie mobila din casă. Care este, de fapt, impactul asupra psihicului
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
Care este diferența dintre burnout și depresie?
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
