Bilic, despre lipsa de grăsimi din alimentație: Ne pierdem mințile. La propriu

Considerate dușmanul sănătății, grăsimile sunt apărate de către nutriționistul Mihaela Bilic, care într-o postare făcută pe contul său de socializare atrage atenția cu privire la adevăratul inamic, în timp ce grăsimile sunt puse la rang de mare clasă în ceea ce înseamnă sănătatea neuronală.

”Grăsimea, aliatul creierului

Dacă ar fi să ne luăm după noile valori stabilite de americani în ceea ce privește nivelul colesterolului, un miliard de oameni de pe glob ar trebui sa ia statine. Ce sunt aceste medicamente? Niște inhibitori ai producției hepatice de colesterol, pentru că nu trebuie sa uitam, colesterolul nu vine din alimentație ci este făcut de ficat.

Dupa gafa medicală din anii ‘70 în care grăsimile alimentare au fost acuzate că ar crește riscul de boli cardio-vasculare (când de fapt vinovatul este zahărul), vine rândul unei alte intoxicări a industriei farma: trebuie să luăm statine pentru a diminua nivelul colesterolului în sânge și, implicit, a scădea riscul de infarct și AVC.

Realitatea demonstrează din păcate că nu există o relație de cauzalitate directă între nivelul colesterolului și bolile de inimă, adică mai mult de jumătate din cazurile de infarct apar la persoane cu colesterol normal”, scrie Mihaela Bilic pe Facebook.

Care sunt efectele negative ale statinelor

”Majore și cu bătaie lungă. Pe lângă slăbiciunea/durerile musculare (mialgii) și toxicitatea hepatică, aceste medicamente scad dramatic producția de colesterol în organism - ori fără grăsime (fără colesterol), nimic nu mai funcționează cum trebuie. De la secreția de hormoni până la transmiterea impulsului nervos între neuroni, de la schimburile de substanțe între celule până la gradul de hidratare al pielii, grăsimile sunt vitale. Fără grăsime nu putem trăi, nu ne putem apăra de boli, nu putem crește și nici repara celulele uzate.

Cel mai trist este faptul că această lipsă cronică de colesterol la nivel cerebral afectează ireversibil integritatea și funcționarea sistemului nervos, creierul se stafidește și se usucă, deci nu are rost să ne mirăm de explozia din ultimii ani a bolilor neurovegetative și de frecvența alarmantă a cazurilor de Alzheimer. De frica amenințărilor trâmbițate de industria farma în asociere cu o parte din lumea medicală, ne îndopăm de medicamente și ne pierdem mințile. La propriu”, a mai scris nutriționistul.

Factorii de risc ce duc la boala Alzheimer. Până în 2050 se dublează numărul de bolnavi, femeile sunt mai predispuse

Femeile, cele mai afectate

”Interesant este că aceste statine nu au niciun fel de efect protector în cazul femeilor și culmea, tot la femei efectele secundare/negative sunt cele mai grave. Cât despre bărbați, nivelul crescut de colesterol nu este un factor de risc, decât în asociere cu alte elemente declanșatorii: prezența plăcilor de aterom (depuneri pe vasele de sânge), obezitate, diabet, hipertensiune, dislipidemie congenitală, adică toți factorii ce alcătuiesc Sindromul X Metabolic”, continuă medicul.

Potrivit Mihaelei Bilic, ”în viața reală constatăm că există nenumărate femei care trăiesc cu un nivel de colesterol peste 250 și au arterele curate, fără nicio urma de placă de aterom și bărbați care fac infarct sau accident vascular cerebral deși analizele sunt în parametrii normali. Cu siguranță suntem departe de a înțelege toate misterele corpului omenesc”, a mai scris nutriționistul, adăugând o certitudine. ”Colesterolul nu ne este dușman, ci mai degrabă aliatul de nădejde al întregului organism în general și al sistemului nervos în special”.

8 reguli pentru o inimă sănătoasă. Dr. Mihail Pautov: Doar 0,45 % dintre adulți respectă toată lista

Obiceiul alimentar care te scapă de ficatul gras. Medic: A îmbunătățit și controlul diabetului

Este deja cunoscut faptul că un stil de viață nepotrivit poate să ducă la steatoza hepatică, afecțiune cunoscută și sub numele de boala ficatului gras. Mai mult, se crede că o dietă sănătoasă este una săracă în grăsimi, însă este foarte important de reținut că grăsimile au rolul lor în alimentație, dar mai ales în buna funcționare a organismului.

Astfel, potrivit Eat This, există dovezi care arată că trecerea la o dietă bogată în grăsimi sănătoase ar putea fi cel mai bun obicei alimentar pentru persoanele care au ficat gras.

În cadrul unui studiu controlat randomizat, au fost colectate date de la 165 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 78 de ani care aveau atât diabet de tip 2, cât și boală hepatică grasă non-alcoolică, potrivit rezultatelor care au fost prezentate la Congresul Internațional al Ficatului (ILC) 2022 via Medscape.

În timpul studiului, 110 participanți au fost rugați să respecte o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi pentru o perioadă de șase luni, în timp ce 55 de participanți au respectat o dietă săracă în grăsimi. Tuturor participanților li s-a spus că, atunci când mănâncă, scopul lor nu era să piardă în greutate sau să își restrângă caloriile, ci să mănânce până când sunt satisfăcuți și se simt plini. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Berea, cea mai periculoasă băutură pentru ficat. Risc de STEATOZĂ, pancreatită, colecistită. Un român bea 100 de litri pe AN