Boala Alzheimer cu debut precoce, sau demența cu debut precoce, este o formă de boală Alzheimer care apare la o vârstă mai tânără decât media. În general, boala Alzheimer afectează în special persoanele de pe...
Boala Alzheimer cu debut precoce poate să apară la persoanele de sub 65 de ani. Caracteristicile acestei forme de Alzheimer sunt asemănătoare cu cele ale formei obișnuite, dar debutul la o vârstă mai fragedă poate aduce unele particularități.
Fran Murt a declarat că demența a făcut-o să facă greșeli la locul de muncă pe care altfel nu le-ar fi făcut niciodată. Fran Murt a împărtășit primul semn al bolii Alzheimer cu debut precoce. Demența cu debut precoce apare atunci când o persoană dezvoltă această afecțiune care privează de minte înainte de vârsta de 65 de ani.
În prezent, în vârstă de 67 de ani, i s-a pus diagnosticul de boală Alzheimer la vârsta de 63 de ani. Înainte de diagnostic, lucra ca asistentă medicală. Intr-o zi, a început să observe că nu mai poate face lucruri simple la locul de muncă pe care le făcea zilnic.
"Am știut doar că nu mai eram eu. Făceam greșeli la locul de muncă pe care nu le-aș fi făcut niciodată înainte. Am mers să fac o măsurare a tensiunii arteriale și nu îmi aminteam cum să pun manșeta.
Am mers la medic și le-am cerut să mă lase să stau acasă de la serviciu, pentru că mi-era frică că voi face mai multe greșeli grave", a spus Fran.
Când Fran și-a exprimat preocupările inițiale, medicii au atribuit semnele menopauzei și stresului. Timp de 18 luni, Fran a așteptat diagnosticul. Când în cele din urmă a primit diagnosticul devastator, a simțit chiar un sentiment de ușurare.
"Știam că este demență, așa că am fost bucuroasă să am confirmarea astfel încât să pot primi sprijinul potrivit", a spus ea, potrivit Express.
James White, șeful influenței naționale al Societății Alzheimer, a subliniat că există o serie de concepții greșite despre demență.
"Este o concepție greșită să credem că demența este doar o afecțiune a persoanelor în vârstă, și este și mai dificil când primele semne ale demenței cu debut precoce pot fi greu de recunoscut sau nu evidente. De multe ori, acestea sunt atribuite altor factori, cum ar fi stresul, dificultăți în relații sau la locul de muncă, sau menopauza", a spus James White.
Demența - FOTO: Freepik
Îngrijorător, persoanele cu demență cu debut precoce sunt mai puțin susceptibile să experimenteze pierderea memoriei - un semn caracteristic al acestei afecțiuni cerebrale - ca unul dintre primele simptome.
Potrivit Societății Alzheimer, persoanele mai tinere cu demență pot observa că mișcarea sau echilibrul lor este afectat inițial. Alte simptome timpurii ar putea include schimbări în comportament, limbaj, vedere sau personalitate.
Serviciul Național de Sănătate recomandă să discutați cu un medic de familie "mai devreme decât mai târziu" dacă vă faceți griji cu privire la problemele de memorie sau alte simptome ale demenței.
Dificultăți de memorie: Pierderea memoriei este un simptom obișnuit al Alzheimer-ului. În cazul debutului precoce, poate apărea dificultatea în a-și aminti informații recente sau evenimente.
Probleme cognitive: O persoană cu Alzheimer cu debut precoce poate experimenta dificultăți în gândire, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor.
Schimbări de comportament: Acestea pot include schimbări în personalitate, anxietate, depresie sau apatie.
Probleme de vorbire și limbaj: Dificultăți în găsirea cuvintelor pot apărea, iar capacitatea de a comunica se poate deteriora.
Dificultăți în planificare și organizare: Activități zilnice precum gestionarea timpului și a banilor pot deveni o provocare.
Probleme de percepție spațială: Persoanele cu Alzheimer pot întâmpina dificultăți în recunoașterea obiectelor și evaluarea distanțelor.
Este important de menționat că diagnosticarea precoce este esențială pentru a oferi pacienților și familiilor sprijinul și îngrijirea adecvată. Tratamentul poate include gestionarea simptomelor și sprijinirea calității vieții pacientului.
Din cauza complexității bolii Alzheimer și implicațiilor sale asupra calității vieții, sprijinul emoțional și social este, de asemenea, crucial pentru cei afectați și familiile lor.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
