Stresul și riscul de demență: cum afectează nivelurile de cortizol rezervele cognitive. Efectele stresului asupra funcțiilor cognitive

Stresul poate diminua beneficiile cognitive ale experiențelor de viață stimulative, afectând negativ persoanele cu demență și boala Alzheimer.
Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au descoperit că stresul poate submina beneficiile cognitive ale experiențelor de viață stimulative și satisfăcătoare, despre care se știe că îmbunătățesc cogniția la persoanele cu boala Alzheimer și alte forme de demență. Studiul, publicat în revista Alzheimer's & Dementia, sugerează că stresul fiziologic și psihologic poate reduce aceste beneficii.
Exercițiile de atenție și meditația pot, de asemenea, să reducă nivelul de cortizol și să îmbunătățească cogniția. Studiul sugerează că tehnicile de gestionare a stresului ar trebui să facă parte din prevenirea și îngrijirea demenței și a bolii Alzheimer.
Studii anterioare au arătat că scorurile puternice ale indicelui de rezervă cognitivă (CRI) au un beneficiu protector împotriva declinului cognitiv în rândul persoanelor cu boala Alzheimer. Aceste scoruri CRI se bazează pe factori precum experiențele de viață stimulatoare din punct de vedere cognitiv, un nivel de educație mai ridicat, locuri de muncă complexe, activități fizice și de petrecere a timpului liber continue și interacțiuni sociale sănătoase.
Stresul și declinului cognitiv
Un studiu care a analizat relația dintre scorurile CRI (cognitive-research-informed decision), cogniția și biomarkerii pentru boala Alzheimer la 113 participanți a constatat că scorurile CRI mai mari au fost asociate cu o cogniție mai bună. Cu toate acestea, ajustarea pentru măsurile de cortizol a redus această asociere benefică.
Scorurile CRI mai mari au fost, de asemenea, asociate cu o memorie de lucru mai bună la persoanele cu niveluri mai sănătoase de cortizol, dar nu și la cele cu niveluri de cortizol care indicau niveluri ridicate de stres psihologic.
Stresul cronic, cauzat de factori cum ar fi responsabilitățile de îngrijire, poate duce la niveluri ridicate de cortizol, deteriorând hipocampul, centrul cerebral asociat cu formarea memoriei, și potențial agravând simptomele demenței, confrom MedicalNewsToday.
Metode de a scăpa de stres care țin mintea ocupată
Un studiu a descoperit că ocupațiile complexe, cum ar fi piloții, medicii și analiștii financiari, pot ajuta la formarea rezervelor cognitive, dar nivelurile ridicate de stres persistent pot duce la creșterea nivelului de cortizol, ceea ce crește riscul de demență.
Pentru a menține funcțiile cognitive sănătoase, persoanele din aceste profesii trebuie să mențină strategii de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, exercițiile fizice sau terapia. Reducerea stresului este o abordare bine cunoscută pentru gestionarea simptomelor și comportamentelor asociate cu boala Alzheimer.
Practicarea activităților de stimulare mentală poate consolida căile neuronale și poate îmbunătăți memoria, rezolvarea problemelor și abilitățile de comunicare la persoanele cu declin cognitiv.
Patologii logopedici de la Spitalul Universitar Georgetown sugerează că implicarea în activități bazate pe limbaj, cum ar fi povestirea de povești, jocurile de cuvinte sau discuțiile despre evenimente actuale pot fi instrumente benefice pentru pacienții din clinica de memorie.
Stresul cronic poate afecta negativ memoria și comunicarea la persoanele cu demență, iar înțelegerea modului de gestionare a stresului alături de programele de stimulare cognitivă ar fi valoroasă în crearea unor planuri de tratament personalizate pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu demență. Studiul a fost limitat de dimensiunea redusă a eșantionului și de lipsa controlului asupra somnului, care afectează cogniția.
-
-
Beta blocantele nu mai sunt eficiente după infarct31.08.2025, 10:30
-
-
-
Ghiduri noi pentru colesterol și prevenția bolilor cardiovasculare31.08.2025, 07:42
Cum să-ți menții starea de bine pe timp de iarnă. Influența nutriției asupra dispoziției în lunile reci
Procrastinarea: un obstacol emoțional care poate fi învins. De ce amânăm lucrurile importante și cum putem schimba asta
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Sindromul inimii frânte: când stresul și emoțiile îți afectează sănătatea cardiacă. De ce inima cedează sub greutatea emoțiilor puternice
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
De ce generația Z și tinerii mileniali își iau mai multe zile de concediu medical. Echilibrul delicat între productivitate și sănătatea mintală la locul de muncă
Tehnica palatului memoriei explicată pas cu pas. Memorează orice cu ușurință
Multitasking: efectele negative pentru minte. Regula de 20 de minute care te scapă de acest obicei
Multitasking-ul poate părea eficient, dar reduce productivitatea și atenția prin suprasolicitarea resurselor cognitive limitate ale creierului.
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Latura întunecată a meditației despre care nimeni nu vorbește. Mituri și adevăruri despre mindfulness
Cum împachetezi iubirea și dorul. Neputința părinților care au copiii plecați peste hotare: "Suntem bătrâni și obosiți, iar zilele ni se scurg din mâini"
De ce privim în gol și ce implicații are pentru sănătatea noastră. Psihologia disocierii și privirii în gol
Cauzele pierderii inexplicabile în greutate: când devine îngrijorătoare. Când corpul tău îți trimite semnale prin kilogramele pierdute
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.