Acesta este efectul catastrofal pe care COVID îl are asupra creierului. Produce leziuni permanente.
Vezi și: Diabetul de tip 2, identificat cu AI. Tonul vocii, analizat
Oboseala este unul dintre cele mai frecvente și debilitante simptome ale long COVID, afectând milioane de oameni din întreaga lume. În ciuda prevalenței sale, măsurarea oboselii în mod obiectiv a fost o provocare, cel puțin până acum. Un nou studiu realizat de Universitatea Complutense din Madrid oferă dovezi convingătoare că oboseala asociată long COVID este legată de schimbări distincte în conectivitatea creierului.
Cercetătorii au scanat creierele a 127 de pacienți cu long COVID și au descoperit că anumite regiuni ale creierului comunicau în moduri alterate. Aceste zone includ lobul frontal, lobul temporal și cerebelul, toate jucând roluri critice în funcționarea cognitivă și fizică.
Studiul sugerează că aceste schimbări neuronale ar putea servi ca biomarkeri pentru identificarea pacienților long COVID care suferă de oboseală.
"Aceste descoperiri sugerează un rol al implicării sistemului nervos central în patofiziologia oboselii în sindromul post-COVID", notează autorii studiului, potrivit Science Alert.
Această descoperire ar putea conduce la diagnostice și tratamente mai precise pentru cei care experimentează oboseală continuă după infecția cu COVID-19.
Vezi și: Răspunsul imun de tip 2 ar putea asigura remisia cancerului pe termen lung
Lobul frontal, responsabil pentru funcțiile de nivel înalt precum planificarea și raționamentul, a arătat o conectivitate redusă la pacienții obosiți. Similar, lobul temporal, care se ocupă de memorie și procesare, și cerebelul, implicat în mișcare și echilibru, au fost, de asemenea, afectate.
Aceste schimbări cerebrale reflectă modele observate anterior la pacienții cu sindrom de oboseală cronică sau encefalomielită mialgică (CFS/ME), care împărtășesc multe simptome cu long COVID.
Deși relația exactă între CFS/ME și long COVID rămâne neclară, noile descoperiri subliniază disfuncții similare în funcționarea creierului, în special în regiunile legate de oboseală.
COVID - FOTO: Freepik@vetrana
Studiul a analizat în detaliu oboseala mentală și a găsit modificări distincte în regiunile cerebrale, inclusiv cortexul prefrontal stâng, cingulatul anterior și insula stângă. Aceste regiuni fac parte din rețeaua de oboseală mentală, un sistem care controlează concentrarea și rezistența mentală.
Pacienții care raportau deficiențe cognitive, cum ar fi pierderi de memorie și dificultăți de concentrare, au prezentat o conectivitate redusă între regiunile cerebrale frontale și occipitale. Această perturbare ar putea explica de ce pacienții long COVID se confruntă cu dificultăți în sarcinile care necesită un efort mental susținut.
Vezi și: PTPRZ1, markerul care țintește celulele tumorale. Terapia CAR-T folosită împotriva glioblastomului
O altă descoperire semnificativă a fost prezența schimbărilor în materia albă, autostrada de comunicare a creierului, formată din fibre nervoase care conectează neuronii. Studiul sugerează că pacienții long COVID cu oboseală ar putea experimenta "demielinație", un proces prin care teaca protectoare din jurul neuronilor devine deteriorată.
Acest lucru poate conduce la o comunicare mai lentă între neuroni și simptome precum slăbiciunea musculară și întârzieri cognitive.
Interesant este că, deși studiile anterioare au găsit o reducere a materiei cenușii la pacienții COVID imediat după infecție, acest studiu nu a detectat modificări pe termen lung ale materiei cenușii.
Vezi și: Mișcarea, secretul longevității. Prof. dr. Gabriel Prada: Este ca un masaj pe creier
Descoperirile studiului deschid noi căi pentru înțelegerea oboselii în long COVID și explorarea tratamentelor. Având în vedere capacitatea creierului de a se adapta și schimba, cercetătorii subliniază importanța studiilor pe termen lung pentru a evalua cum evoluează aceste schimbări cerebrale în timp.
În plus, cercetările viitoare ar putea compara oboseala long COVID cu condiții precum scleroza multiplă sau CFS/ME pentru a explora asemănările în impactul lor asupra creierului.
"Implicarea sistemului nervos central în patofiziologia oboselii în sindromul post-COVID pavează drumul pentru utilizarea tehnicilor non-invazive de stimulare a creierului pentru a ameliora oboseala la acești pacienți", concluzionează cercetătorii.
Acest lucru sugerează posibilitatea unor noi intervenții țintite pentru pacienții long COVID care continuă să experimenteze oboseală cronică.
Studiul a fost publicat în Psychiatry Research și oferă o nouă înțelegere a modului în care long COVID afectează creierul, oferind speranță pentru tratamente mai eficiente în viitor.
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
