Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă. Le consumi zilnic și cresc riscul de boli cardiace cu 46%.
Un număr semnificativ de adolescenți aparent sănătoși riscă să sufere de insuficiență cardiacă fatală din cauza alimentației nesănătoase și a lipsei de exercițiu fizic, avertizează experții.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Estul Finlandei a descoperit că tinerii cu niveluri ridicate de zahăr în sânge sunt mult mai susceptibili de a dezvolta o afecțiune periculoasă, cunoscută sub numele de hipertrofie ventriculară.
Hipertrofia ventriculară este o afecțiune în care inima devine mărită, iar capacitatea acesteia de a pompa sângele eficient este redusă, ceea ce crește semnificativ riscul de atacuri de cord fatale. Profesorul Andrew Agbaje de la Universitatea din Estul Finlandei a subliniat că acest risc afectează nu doar adolescenții cu o greutate corporală crescută, ci și pe cei care par a fi sănătoși și au un indice de masă corporală normal, potrivit Daily Mail.
Cercetătorii au analizat 1.595 de voluntari cu vârste între 17 și 24 de ani, din cohorta "Children of the 90s" a Universității din Bristol. Această cohortă reprezintă un studiu de lungă durată care urmărește sănătatea tinerilor născuți în anii 1990.
Pe parcursul studiului, au fost măsurate nivelurile de glucoză din sânge pentru a verifica dacă un nivel ridicat al zahărului din sânge ar putea cauza schimbări metabolice dăunătoare, care să altereze structura inimii.
Studiul a descoperit că tinerii cu un nivel de zahăr în sânge de 5,6mmol/L sau mai mare (chiar dacă încă sub pragul de diabet al NHS) au un risc de 46% mai mare de a dezvolta hipertrofie ventriculară stângă.
Deși hipertrofia ventriculară nu provoacă simptome evidente, aceasta pune o presiune semnificativă pe inimă, provocând dureri în piept, dificultăți de respirație și palpitații. În cazuri grave și netratate, aceasta poate duce la ritmuri cardiace anormale, care pot conduce la stop cardiac și moarte subită.
Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă - FOTO: Freepik@kjpargeter
Prof. Agbaje a subliniat că rezultatele studiului subliniază importanța crucială a stilului de viață, comportamentului și obiceiurilor alimentare, în special după ce adolescenții devin independenți față de familiile lor.
"Chiar și adolescenții care par sănătoși și au o greutate normală pot fi pe cale să dezvolte boli cardiovasculare, dacă au glicemie mare și rezistență la insulină", a declarat el.
Un alt aspect surprinzător al studiului a fost faptul că cercetătorii au observat că zahărul mare din sânge dăunează inimii fetelor de cinci ori mai repede decât băieților. Astfel, prof. Agbaje sugerează ca fetele să beneficieze de o atenție deosebită în ceea ce privește prevenirea.
Considerat anterior o boală a vârstei mijlocii și înaintate, diabetul de tip 2 devine tot mai frecvent în rândul tinerilor. În Marea Britanie, aproximativ 168.000 de persoane sub 40 de ani trăiesc cu această afecțiune, iar un procent semnificativ sunt copii și tineri adulți.
Numărul tinerilor diagnosticați cu diabet de tip 2 a crescut cu 40% între 2016 și 2023.
NHS recomandă evitarea alimentelor prea dulci, găsirea unor metode de gestionare a stresului și practicarea unui regim regulat de exerciții fizice pentru a preveni creșterea excesivă a zahărului din sânge.
În condițiile în care aceste probleme de sănătate continuă să afecteze tot mai mulți tineri, prevenirea devine esențială pentru evitarea unor riscuri grave pe termen lung.
Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul.
Boala gravă la care ești expus dacă ești născut după ACEST AN. Riscurile pot fi mortale.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Problemele cardiace minore sunt asociate cu degradarea creierului.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
