Riscurile ascunse ale apelor îmbuteliate. BPA, ftalați și microplasticele și efectele lor asupra tensiunii arteriale

Vezi și: Hipertensiunea, legată de temperatura din locuință. Cu cât e mai rece, cu atât crește tensiunea

Consumul de apă din sticle de plastic ar putea avea un efect neașteptat asupra tensiunii arteriale. Când cauți să te hidratezi, apa este, de obicei, cea mai sănătoasă alegere. Totuși, dacă apa provine dintr-o sticlă de plastic, aceasta ar putea veni cu unele riscuri surprinzătoare.

Substanțele regăsite în sticlele de plastic, cum ar fi bisfenolul A (BPA) și ftalații, pot afecta sănătatea cardiovasculară și metabolică, crescând tensiunea arterială și chiar riscul de boli cronice.

Riscurile ascunse din plastic: BPA și ftalații

Sticlele de apă din plastic conțin substanțe chimice precum BPA și ftalații, care pot ajunge în apă în timp, mai ales dacă sticlele sunt expuse la căldură. Aceste chimicale sunt cunoscute pentru faptul că interferează cu sistemele hormonale ale corpului și au fost asociate cu efecte negative asupra sănătății cardiovasculare.

Un studiu din 2018, publicat în Environmental Science and Pollution, a constatat că expunerea la anumiți ftalați este asociată cu valori mai ridicate ale tensiunii arteriale și colesterolului, crescând riscul de boli de inimă. De asemenea, un articol din 2012 din revista Hypertension a raportat că niveluri ridicate de BPA în corp pot dubla riscul de hipertensiune arterială.

Vezi și: Urcatul scărilor reduce hipertensiunea arterială. 5 minute pe zi au efect major

Problema microplasticelor

Pe lângă BPA și ftalați, sticlele de plastic conțin adesea microplastice – fragmente minuscule care pot ajunge în apa pe care o bei. Efectele microplasticelor ingerate sunt îngrijorătoare. Acestea nu doar că pot contribui la boli cardiovasculare, ci sunt, de asemenea, legate de inflamație cronică, rezistență la insulină și alte afecțiuni grave.

Potrivit dieteticianului Lacy Puttuck, care a vorbit pentru Health Digest, microplasticele pot "provoca inflamație sistemică, care duce la boli cardiovasculare, rezistență la insulină și sindromul de colon iritabil (IBS)".

În timp, această inflamație cronică poate contribui la dezvoltarea unor boli.

Disruptorii endocrini din plastic

Microplasticele și alte substanțe chimice din sticlele de plastic pot perturba sistemul endocrin, care reglează hormoni precum testosteronul, estrogenul și hormonii tiroidieni. Un sistem endocrin dezechilibrat poate afecta fertilitatea, sănătatea mentală și funcția imună.

Această perturbare poate slăbi capacitatea organismului de a combate infecțiile și ar putea duce la tulburări hormonale. Potrivit lui Puttuck, expunerea cronică la aceste chimicale poate chiar să crească stresul oxidativ, o stare asociată cu dezvoltarea cancerului, bolilor neurologice și problemelor cardiovasculare.

Vezi și: Ce se întâmplă când gătești roșiile. Dr. Lygia Alexandrescu: Îmbunătățim calitatea tomatei. Eliberează licopen

Apa îmbuteliată - FOTO: Freepik

Apa de la robinet vs. apa îmbuteliată

Mulți aleg apa îmbuteliată crezând că este mai sigură decât apa de la robinet. Cu toate acestea, un comentariu din 2024 în BMJ Global Health a observat că două treimi din apa îmbuteliată provine, de fapt, de la robinet.

Acest lucru înseamnă că poate conține niveluri similare de contaminanți, inclusiv microplastice. O proporție semnificativă – până la 78% – din apa îmbuteliată de pe piață conține microplastice, ftalați și BPA, care pot prezenta riscuri pentru sănătate atunci când sunt consumate frecvent.

Evitarea problemei plasticului

Experții recomandă ca adulții să bea între 80 și 100 de uncii (aproximativ 2,3-3 litri) de apă pe zi, cu ajustări pentru exerciții fizice, greutate corporală și climat. Deși poate fi dificil să evităm complet plasticul, folosirea unei sticle de apă reutilizabile, din materiale mai sigure, precum sticla sau oțelul inoxidabil, poate reduce expunerea la acești compuși.