Cititul, scrisul și jocurile video ar face creierul mai rezistent la apariția bolii Alzheimer, susține un studiu.
Boala Alzheimer ar putea fi întârziată cu 5 ani dacă vârstnicii ar citi, scrie și s-au juca jocuri video. Aceste trei activități cognitive ar face creierul mai rezistent la această afecțiune, susține un studiu realizat de specialiști de la Centrul Medical al Universității Rush din Chicago, SUA.
Unii cercetători consideră că aceste activități întârzie apariția simptomelor cognitive legate de Alzheimer prin îmbunătățirea rezervei cognitive - o rezervă a abilităților de gândire, care este diferită între indivizi, dezvoltată pe durata vieții.
”Am fost încrezător că o activitate cognitivă mai mare va fi asociată cu o vârstă ulterioară a debutului demenței, dar nu eram sigur de dimensiunea asociației. (...)Studiul sugerează că un stil de viață activ din punct de vedere cognitiv poate împiedica simptomele cognitive ale bolii Alzheimer și ale tulburărilor asociate cu câțiva ani și, prin urmare, reduce semnificativ cât timp din viața cuiva este petrecut într-o stare de handicap cognitiv. Am întrebat despre activitățile de stimulare cognitivă de zi cu zi, cum ar fi citirea unui ziar sau carte sau vizitarea unei biblioteci”, afirmă dr. Robert Wilson, autorul principal al lucrării, pentru Medical News Today.
Fiecare dintre cei 1.903 de participanți, cu o vârstă medie de 79,7 ani, au fost întrebați legat de activitatea cognitivă la începutul vieții, singurătatea și participarea la activități sociale, inclusiv vizitarea prietenilor sau a rudelor. S-au făcut evaluări anual timp de 7 ani - verificări clinice anuale, inclusiv evaluarea istoricului medical, examenul neurologic și un set de 19 teste cognitive, precum și o autopsie a creierului după moarte.
457 dintre cei 1.903 de participanți au dezvoltat Alzheimer. Cercetătorii au sesizat că aceia cu cele mai ridicate niveluri de activitate cognitivă la vârstă înaintată au dezvoltat demență la o vârstă medie de 93,6 ani. În schimb, cei cu cele mai scăzute niveluri de activitate cognitivă la bătrânețe au dezvoltat afecțiunea la 88,6 ani.
Cercetătorii mai susțin, în urma analizelor suplimentare că nivelurile de educație, sex, activitatea cognitivă a vieții timpurii, predispoziția genetică la Alzheimer, activitatea socială și singurătatea nu au influențat aproape deloc asupra incidenței Alzheimer. Acest lucru sugerează că activitatea cognitivă în timpul bătrâneții este cel mai semnificativ factor în dezvoltarea afecțiunii, arată Medical News Today.
Studiul științific despre cercetarea specialiștilor de la Universitatea Rush poate fi consultat AICI.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
