Cori Grămescu, despre curele de slăbire: Fac mai mult rău decât bine

Cori Grămescu, nutriționist și antrenor de fitness, a explicat momentul în care trebuie să slăbim, dar și la ce anume trebuie să fim atenți, din punct de vedere al sănătății, atunci când luăm decizia de a reduce din masa corporală.

Într-o postare făcută pe contul său de Facebook, Cori Grămescu a evidențiat câteva dintre riscurile la care ne expunem pentru a ajunge la un ”standard estetic”.

”Aud foarte des asocierea asta între programele de restricție calorică și beneficiile pentru sănătate.

Multă lume care se chinuie cu câteva kilograme în plus peste standardul estetic se tot agăța de ideea că a fi slab e ceva sănătos în mod automat.

Antrenorii de fitness care vând planuri alimentare foarte restrictive caloric au tendința să demonizeze cu orice preț un procent de grăsime corporală mai mare de 2 cifre. Nutriționistele care pe fond suferă ele însele de tulburări alimentare recomandă ținte de greutate corporală vecine cu subponderabilitatea.

Așadar, care este adevărul? Când e sănătos să slăbești?

În toate modelele de studiu, slăbirea depășește riscurile asociate cu obezitatea. Practic, dacă te încadrezi în categoria de BMI corespunzătoare obezității, comorbiditățile obezității (diabet, reducerea mobilității articulare, hipertensiune și steatoza hepatică) depășesc cu mult riscurile asociate slăbirii de orice fel, așa că în acest caz se recomandă să se prioritizeze slăbirea.

În cazul persoanelor care sunt supraponderale, fără a fi obeze, discuția trebuie să se poarte în funcție de modificările statusului metabolic. În situații de rezistență la insulină sau sindrom metabolic, ori instalare a hipertensiunii arteriale, slăbirea este recomandată însă dintr-o perspectivă de corectare a stilului de viață și menținere în timp a rezultatelor.

Adică e important să slăbești, dar e mai important să slăbești sănătos, într-o formulă în care să te  ajute să îți îmbunătățești stilul de viață în ansamblu - să crești activitatea fizică, să gestionezi corect stressul, să ai un meniu echilibrat și aliniat cu obiectivul de slăbire și să ai o abordare coerentă pe termen lung”, a scris nutriționistul pe contul de socializare. 

Vezi și: Sindromul metabolic - cauze și tratament. Unde vă puteți testa gratuit

”Nu vă ajută să slăbiți”

”În mod particular în situația unei persoane supraponderale fără modificări ale analizelor de sânge, slăbirile inconstante, de tip 'cura de slăbire' fac mai mult rău decât bine, așa că vă recomand să renunțați cât mai repede la aceste abordări.

 Nu doar că nu vă ajută să slăbiți, dar pe termen lung vă accentuează rezistența la insulină și din păcate vă conduc spre tulburări metabolice.

În cazul persoanelor normoponderale fără probleme de rezistență la insulină, hipertensiune arterială, steatoza hepatică non-alcoolică sau hipercolesterolemie, slăbirea nu corelează în mod direct cu îmbunătățirea sănătății lor”, a mai scris Cori Grămescu.

Formula lui Creff, ”greutatea ideală”

”Intervalul de normoponderabilitate se determină cu ajutorul formulei greutății ideale a lui Creff și este foarte diferit de idealul estetic care este la modă în zilele noastre.

Greutatea ideală = Înălțimea (cm)-100+ (Vârsta:10) *0.9* M,

M = factor de morfologie, dependent de constituția corporală

M=0,9 în cazul persoanelor longiline

M=1 în cazul persoanelor cu o constituție normală

M=1,1 în cazul persoanelor cu o constituție robustă

De exemplu, eu, la 1,71, am o greutate 'ideală' de 74.5 de kg, asta înseamnă că până la această greutate am statistic cele mai bune șanse să fiu sănătoasă.

În situația în care aveți deja o greutate din sfera normoponderabilitățiii, e mai eficient pentru setarea obiectivelor voastre să vă 'ancorați' procesul de slăbire în dorința de îmbunătățire a aspectului fizic, a remodelării corporale sau a creșterii nivelului de rezistență fizică, pentru a va seta corect așteptările și rezultatele”, a mai scris Cori Grămescu.

Cum știi dacă ești supraponderal sau obez. Calcul IMC, indice de masă corporală. Poiană: Circumferința taliei, importantă

Întrebată dacă există un aparat care măsoară obezitatea, prof. dr. Cătălina Poiană a spus că ”sunt multe elemente pe care le evaluăm în ceea ce privește obezitatea. De la simplul indice de masă corporală, care se calculează plecând de la înălțime și greutate, sunt și o serie de date antropometrice care ne interesează, cum ar fi: circumferința taliei.

Pentru că sunt unele elemente pe care le luăm în discuție în ceea ce privește sindromul metabolic, unul care se corelează cu un risc crescut de boală cardiovasculară.

"De ce circumferința taliei? Pentru că aceasta este o măsură indirectă a adipozității abdominale și a adipozității viscerale, cea care se asociază cu rezistența la insulină și risc de boală cardiovasculară.

Putem să folosim și o serie întreagă de tehnici prin care putem să facem o analiză de masă corporală, ca să vedem exact procentul de adipozitate și să monitorizăm la acești pacienți, în momentul în care se realizează, scăderea în greutate, procentul pe care îl pierd atât din apă, cât și procentul pe care-l pierd din masa adipoasă, masa grasă.

În același timp, de ce subliniez în permanență necesitatea exercițiului fizic? Pentru că masa musculară este unul dintre elementele care trebuie prezervate și acest lucru nu se poate face în contextul în care exercițiul fizic nu reprezintă o parte integrantă a acestui program complex căruia trebuie să i se supună un pacient cu un exces ponderal", a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie, în exclusivitate pentru DC Medical. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Indicele glicemic și impactul asupra sănătății. "Scorurile" indicelui glicemic și la ce trebuie să fiți atenți dacă optați pentru dieta diabeticilor