Se spun multe lucruri despre boala Alzheimer: că ar fi strict genetică, că nu poate fi diagnosticată sau că medicamentele nu funcționează, spre exemplu. Dar nu toate sunt adevărate. Iată cele mai vehiculate...
Boala Alzheimer este o tulburare neurologică progresivă care provoacă micșorarea (atrofia) creierului și moartea celulelor creierului. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență – un declin continuu al gândirii, abilităților comportamentale și sociale care afectează capacitatea unei persoane de a funcționa independent.
Simptomele precoce ale bolii includ uitarea de evenimente sau conversații recente. Pe măsură ce boala progresează, o persoană cu boala Alzheimer va dezvolta tulburări severe de memorie și își va pierde capacitatea de a îndeplini sarcinile de zi cu zi. Li se adaugă pierderea concentrării, probleme de limbaj, confuzie despre timp și loc, judecata afectată, mișcare și coordonare afectate, schimbări de dispoziție și comportament, apatie și depresie.
Citește și: Primul semn al demenței: poate apărea cu mult timp înainte. NU-L IGNORA!
2021 a fost un an major în domeniul bolii Alzheimer (AD), cu mai multe terapii promițătoare mergând mai departe și cu primul nou medicament aprobat FDA după aproape 2 decenii. Mai exact, în octombrie 2021 FDA a acordat unui anticorp antiamiloid-ß (Aß), denumit gantenerumab (link direct sursa informației), produs de Genentech/Roche, titlul de terapie inovatoare pentru tratamentul persoanelor cu boala Alzheimer. Este primul medicament subcutanat pentru tratamentul pacienților cu această boală, o realizare de reper pentru domeniu.
Ca să înțelegeți ce victorie este aceasta, vă spunem că rată de eșec în dezvoltarea clinică pentru Alzheimer este de peste 90%.
Oamenii de știință nu știu încă pe deplin ce provoacă boala Alzheimer la majoritatea oamenilor. Cauzele includ, probabil, o combinație de modificări ale creierului legate de vârstă, împreună cu factori genetici, de mediu și de stil de viață. Dar sunt câteva mituri la care trebuie să renunțăm. Mai exact:
1) MIT: Alzheimer este o boală genetică
Boala Alzheimer NU este o boală genetică exclusiv. Adevărul este că moștenirea genetică, de una singură, nu este responsabilă pentru majoritatea cazurilor. Trebuie să fie implicați și alți factori, incusiv cei de mediu. Aceasta înseamnă că există agenți care odată identificați pot fi controlați.
Citește și: Poluarea aerului, factor de risc pentru boala Alzheimer. STUDIU
Citește și: Cauza bolii Alzheimer, descoperită de cercetători: ar putea fi baza unor noi tratamente
Citește și: Somnul puțin și de proastă calitate, factor de risc MAJOR pentru boala Alzheimer
2) MIT: Alzheimer nu se poate diagnostica decât târziu
Boala Alzheimer SE POATE diagnostica precoce: Medicii au acum teste și instrumente care pot fi sigure până la 90% pentru diagnosticarea bolii Alzheimer. Iar noile instrumente de diagnosticare fac din detectarea mai devreme o realitate practică.
3) MIT: Nu există medicamente pentru boală
Ba există și funcționează, dar nu așa cum ne-am dori noi. Adică niciun medicament nu poate inversa boala Alzheimer, dar noile medicamente și terapii combinate pot încetini progresul major acesteia. Și noi studii arată că unele medicamente dedicate altor boli cronice care apar dup 60 de ani au efect protector. Și noi medicamente sunt în dezvoltare.
4) MIT: Boala nu poate fi prevenită
EXISTA modalități de a preveni și de a întârzia declanșarea bolii Alzheimer. Noi cercetări despre dietă, exerciții fizice, stil de viață și medicamente arată că este posibil să vă reduceți riscul – dramatic chiar – și permanent.
Citește și: Ce alimente reduc riscul deteriorării cognitive la vârstnici. STUDIU
Citește și: Alte 4 mituri greșite despre Alzheimer. Adevărul dovedit științific
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
