Schimbările personalizate în stilul de viață la persoanele care au semne precoce de Alzheimer, le opresc declinul cognitiv și le îmbunătățesc memoria în doar 18 luni.
Un nou studiu arată că intervențiile personalizate în stilul de viață nu numai că au oprit declinul cognitiv al persoanelor cu risc de Alzheimer, ci au crescut de fapt abilitățile de memorie și gândire în termen de 18 luni.
„Datele noastre arată de fapt o îmbunătățire cognitivă", a spus medicul neurologul Richard Isaacson, fondatorul Clinicii de Prevenție Alzheimer la NewYork-Presbyterian / Weill Cornell Medical Center.
„Acesta este primul studiu într-un cadru clinic din lumea reală care arată că managementul clinic individualizat poate îmbunătăți funcția cognitivă și, de asemenea, reduce riscul Alzheimer și boli cardiovasculare", a spus Isaacson. Studiul a fost publicat astăzi în revista „Alzheimer and Dementia: The Journal of Alzheimer's Association".
Boala Alzheimer începe în creier cu aproximativ 20-30 de ani înainte de apariția simptomelor. Se estimează că patruzeci și șapte de milioane de americani trăiesc în prezent cu acest tip de Alzheimer preclinic. Pe cei, și pe ceilalți pacienți cu aceleași probleme din întreaga lume nu există niciun medicament care să-i ajute. Unii pot avea semne subtile de pierdere cognitivă; alții nu știu încă de creșterea plăcilor și a încărcăturilor devastatoare de proteine care le vor fura amintirile.
Un volum în creștere de dovezi medicale arată că anumite modificări ale stilului de viață, cum ar fi dieta, exercițiile fizice și antrenamentul creierului ar putea încetini declinul mental, posibil chiar să le protejeze de dezvoltarea unei demențe. Dar un singur tipar se potrivește tuturor? Sau avem fiecare nevoie de un plan unic de acțiune adaptat factorilor noștri de risc specifici?
Dr. Isaacson e adeptul intervențiilor personalizate. Din 2013, clienții de la clinica sa de prevenire a Alzheimer sunt supuși unor baterii de teste fizice și mentale. Scanările RMN sunt efectuate pentru a verifica dacă există semne precoce ale acumulării plăcilor de amiloide. Sunt documentate problemele medicale actuale și din trecut, genetica, istoricul familial, tiparele nutriționale, obiceiurile de exerciții fizice, nivelurile de stres și modelele de somn.
„Studiul nostru a fost conceput pentru a analiza efectele intervenției asupra stilului de viață asupra funcției cognitive", a spus dr. Isaacson. „Funcția cognitivă scade? Rămâne la fel sau s-ar putea îmbunătăți?" Neurologul și echipa sa au reușit să înscrie 154 de pacienți cu vârste între 25 și 86 de ani, toți cu un istoric de Alzheimer în familiile lor. Majoritatea nu aveau încă pierderi de memorie, dar au prezentat performanțe îngrijorătoare la testele cognitive, notează CNN.
Un grup mic de 35 de persoane au fost diagnosticate cu deficiență cognitivă ușoară. Asociația Alzheimer definește această deficiență cognitivă ușoară drept „schimbări cognitive, care sunt suficient de grave pentru a fi observate de persoana afectată și de membrii familiei și prieteni, dar nu afectează capacitatea individului de a desfășura activități de zi cu zi." Pe baza acestor rezultate, fiecare persoană a primit un plan personalizat cu prescripție medicală. Din cele aproape 50 de intervenții bazate pe dovezi, fiecărei persoane i s-au modificat 21 de comportamente din stilul de viață.
„Activitatea fizică și nutriția au fost de departe cele mai importante două lucruri de pe listă, dar acestea au fost, de asemenea, personalizate pentru fiecare individ", a spus dr Isaacson. În activitatea fizică, de exemplu, programul ar putea recomanda antrenamentul aerobit cu intervale pentru o persoană, în timp ce folosirea unei mingi de echilibru sau a unui antrenament de greutate în picioare poate fi recomandată pentru alta.
„În cadrul dietei, am putea spune să consumăm cafea cofeinizată doar înainte de ora 14:00 pentru a proteja somnul. Nu există carbohidrați timp de 12 sau mai multe ore pe zi - acesta este protocolul de post intermitent", a spus Isaacson. Programul a avut în vedere și consumul de alcool, aportul de lactate, minerale și vitamine, sfaturi de igienă a somnului, educația - a învăța ceva nou, ascultarea muzicii, meditația, tehnici de mindfulness și multe altele.
Dr Isaacson a constatat că persoane cu deficiențe cognitive ușoare diagnosticate, care au făcut cel puțin 17 din 21 de schimbări de comportament, aveau mai multe abilități de memorie și gândire 18 luni mai târziu. La cei cu același diagnostic dar care au făcut mai puțin de 17 din comportamentele personalizate, starea lor nu s-au îmbunătățit. De fapt, a continuat să se degradeze.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
