Demența: cât contează trăsăturile de personalitate

Un studiu recent a analizat cele cinci mari trăsături de personalitate și legătura lor cu riscul apariției unor forme de demență.
Cercetători de la Colegiul de Medicină Albert Einstein, New York, SUA, au analizat o posibilă conexiune între riscul de a dezvolta o formă de demență și trăsăturile de personalitate ale individului. Concluziile le-au publicat în Journal of the American Geriatrics Society. Specialiștii consideră cele cinci mari trăsături de personalitate – analizate și în acest studiu – deschiderea spre noi experiențe, conștiinciozitatea, extraversiunea, agreabilitatea sau amabilitatea și neuroticismul.
Acestea au fost punctul de plecare în evaluarea a 524 de adulți cu vârsta de 65 de ani și mai mult, care au fost monitorizați timp de 3 ani. Formele de demență urmărite în cercetare au fost cele numite risc cognitiv motoric (MCR) și sindromuri de deficiență cognitivă ușoară (MCI). Dintre participanți, 38 de participanți au dezvoltat MCR și 69 au dezvoltat MCI.
Trăsătura de personalitate care arată deschiderea spre experiență afost asociată cu un risc redus cu 6% de a dezvolta MCR, în timp ce neurotismul - cu un risc crescut cu 6% de MCI non-amnezic. Deși memoria rămâne neafectată în ultimul tip de demență menționat, în schimb, una sau mai multe alte abilități cognitive - limbajul, abilitățile vizual-spațiale sau partea de executare a funcțiilor sunt afectate.
”Rezultatele noastre oferă dovezi că trăsăturile de personalitate joacă un rol independent în riscul pentru sau pentru protecția împotriva sindroamelor specifice dementei. Din perspectivă clinică, aceste descoperiri subliniază importanța contabilizării aspectelor personalității atunci când se evaluează riscul de demență”, susține autorul principal al studiului, Emmeline Ayers de la Colegiului de Medicină Albert Einstein.
Studiul poate fi consultat AICI.
-
-
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.