Demența, în continuă creștere, FĂRĂ un istoric în spate. Testul care-ți arată dacă ai demență

Demența este boala neuro-degenerativă asociată cu persoanele în vârstă, însă stilul de viață, precum și presiunea pusă de societate a făcut ca aceasta să apară și la persoane adulte mai tinere. Demența se manifestă prin pierderea progresivă a abilităților cognitive, iar cele mai frecvente semne sunt problemele cu memoria, gândirea, raționamentul, dar și limbajul.

Cazurile de demență sunt în creștere, iar potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ”în prezent, sunt peste 55 de milioane de persoane care trăiesc cu demență, la nivel mondial, și există aproape 10 milioane de cazuri noi în fiecare an”, în principal din cauza îmbătrânirii populației, dar și a stilului de viață nesănătos - fumatul, alimentația, lipsa activității fizice sau a odihnei.

În prezent nu există leac pentru tratarea demenței, dar existența factorilor de risc modificabili, așa cum sunt cei enumerați deja, duc la necesitatea cunoașterii cauzelor demenței, astfel încât să poată fi evitată ajungerea la afectarea funcțiilor cognitive, de cele mai multe ori în mod ireversibil.

Demența, factorii de risc și cauzele comune

Potrivit dr. Tomi Mitchell, demența este declinul mental iar simptomele pot varia de la unele ușoare (uitat cheilor acasă) la unele severe (unde locuiește sau chiar a aragazului pornit și plecat de acasă). Așa cum deja am menționat, demența nu mai este o afecțiune ce ține strict de vârstă, iar printre factorii de risc se află:

- hipertensiunea la vârstă medie, desigur, netratată;

- obezitatea la vârstă medie, adică 40 - 50 de ani;

- diabetul este un factor de risc pentru demenţă vasculară;

- fumatul este un factor de risc pentru toate tipurile de demenţă;

- sedentarismul și izolarea socială;

- rezerva cognitivă.

Mare parte dintre acești factori pot fi preveniți, prin dietă și activitate fizică.

”Vârsta este un factor de risc pentru dezvoltarea demenței, iar o scară largă de populație afectată de acestea se află în intervalul de peste 65 de ani”, afirmă dr. Mitchell, potrivit EatThis.

Istoricul medical este un alt factor ce duce la apariția demenței. ”Cu toate acestea, este esențial să rețineți că multe persoane cu antecedente familiale de demență nu prezintă niciodată simptome. Dimpotrivă, multe persoane fără antecedente familiale dezvoltă această afecțiune.

Sunt disponibile teste pentru a determina dacă o persoană are mutații genetice specifice asociate cu un risc crescut de demență. Cu toate acestea, niciun test nu este perfect, iar rezultatele trebuie interpretate în contextul istoricului medical personal și al istoricului familial al unei persoane. În cele din urmă, dacă o persoană dezvoltă sau nu demență este o interacțiune complexă a factorilor genetici și de mediu”, mai spune Mitchell, potrivit aceleiași surse.

Vezi și: Apropierea morții, prevestită prin semne clare, cu o lună înainte. Ce se întâmplă în ultimele ore de viață

7 jocuri care te scapă de demență. Le poți juca chiar de pe telefon

Demența, boala neuro-degenerativă asociată cu persoanele în vârstă, dar care poate să apară și la adulții mai tineri, provoacă o pierdere progresivă a abilităților cognitive ale unei persoane.

Cel care suferă de demență poate avea probleme cu memoria, gândirea, raționamentul sau chiar limbajul. Iar pierderea acestor abilități poate îngreuna desfășurarea activităților de zi cu zi, având, în aceeași măsură, un impact important și asupra membrilor familiei celui diagnosticat cu această afecțiune ireversibilă.

Deși pentru demență nu există un leac, unele opțiuni de tratament pot ajuta la ameliorarea simptomelor, precum și la îmbunătățirea calității vieții. Iar printre aceste opțiuni se numără jocurile de memorie care pot ajuta la stimularea creierului, notează The Healthy.

Demența și ajutorul jocurilor de memorie

Dacă în general cititul, socotitul, învățarea unei limbi străine, un hobby artistic, sunt activități bune pentru menținerea ”în priză” a activității cerebrale, indiferent de vârstă, în cazul persoanele cu demență jocurile de memorie sunt menite să îmbunătățească memoria.

Astfel, potrivit unui studiu din 2019 adulții mai în vârstă a explorat impactul a 16 săptămâni de antrenament combinat fizic și cognitiv ”exergame”.

Cercetătorii au constatat că a existat o îmbunătățire semnificativă a memoriei de lucru și a funcției executive.

Într-un alt studiu, tot din 2019, a fost cercetat efectul antrenamentului cognitiv computerizat (în domenii precum raționamentul, memoria, limbajul și atenția) asupra progresiei tulburărilor cognitive ușoare. Rezultatele studiului au arătat că antrenamentul a crescut volumul materiei cenușii a creierului și poate ajuta la păstrarea cogniției generale. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Semnul din ochi care îți arată dacă vei face AVC sau demență