Lipsa somnului și stresul, simptome asemănătoare unei comoții

Un nou studiu sugerează că o mulțime de oameni ar putea trece prin viață cu simptome care seamănă cu cele ale unei comoții cerebrale.
Constatarea cercetătorilor susține argumentul cercetătorilor conform căruia sportivii care se recuperează după o leziune cerebrală ar trebui evaluați și tratați pe o bază extrem de individualizată.
În studiul național, între 11% și 27% dintre sportivii sănătoși, fără antecedente de comoție recentă, au raportat combinații de simptome care îndeplineau criteriile pentru sindromul post-comoție (PCS), astfel cum au fost definite de un sistem internațional de clasificare. Dintre cei aproape 31.000 de studenți-sportivi chestionați, trei factori s-au remarcat ca fiind cei mai susceptibili de a prezice simptome asemănătoare PCS: lipsa somnului, probleme de sănătate mintală preexistente și stres.
Participanții au fost cadeți din patru academii de servicii militare americane - care urmează o pregătire riguroasă și sunt obligați să participe la atletism - și studenți care au concurat la sporturi NCAA la 26 de instituții de învățământ superior din SUA.
Sportivii, simptome asemănătoare cu cele ale unei comoții
Dincolo de numărul substanțial de studenți care au raportat grupuri de simptome asemănătoare PCS, între jumătate și trei sferturi din totalul sportivilor chestionați au raportat unul sau mai multe simptome frecvent întâlnite de persoanele care au avut o comoție cerebrală, cele mai frecvente fiind oboseala sau energie scăzută și somnolență.
„Cifrele au fost mari și au fost în concordanță cu cercetările anterioare din acest domeniu, dar este destul de șocant", a spus autorul principal al studiului, Jaclyn Caccese, profesor asistent la Școala de Științe de Sănătate și Reabilitare a Universității de Stat din Ohio. "Aceștia sunt sportivi de elită care sunt în formă fizică și se confruntă cu multe simptome raportate în mod obișnuit în urma unei comoții cerebrale. Deci, uitându-se la populația generală, probabil că ar avea chiar mai multe."
Este important să înțelegem că există mai multe surse ale acestor simptome, spun cercetătorii, astfel încât studenții-sportivilor după îngrozire să aibă grijă de simptomele cauzate de vătămare. În plus, cunoașterea istoricului medical al sportivilor și a stării simptomelor inițiale poate ajuta clinicienii să prezică care sunt factorii pre-existenți care ar putea contribui la o recuperare mai lentă după o comotie cerebrală.
„Când un pacient intră într-o clinică și se află la o lună sau mai mult de cea mai recentă comotie cerebrală, trebuie să știm ce simptome se confruntau înainte de comotia cerebrală pentru a ști dacă simptomele lor pot fi atribuite comorației cerebrale sau altceva. poate incepe tratarea simptomelor legate de comotie pentru a ajuta, speram, oamenii sa se refaca mai repede ", a spus Caccese.
Recuperarea după comoție, studiată
Acest studiu, publicat săptămâna trecută în jurnalul Sports Medicine, a fost realizat de consorțiul pentru evaluarea, cercetarea și educația concuziei (CARE), înființat de NCAA și Departamentul Apărării al SUA. Caccese a finalizat cercetarea în timp ce era doctor. student și cercetător postdoctoral la Universitatea din Delaware, o instituție membră a consorțiului.
Inițiativa este concepută pentru a umple lacunele de cunoștințe despre efectele de comotie și recuperare în rândul studenților-sportivi din colegii, universități și academii de servicii militare prin colectarea și analiza datelor despre bărbații și femeile care concurează într-o gamă largă de sporturi și sunt supuși instruirii militare.
Participanții la acest studiu au inclus 12.039 de cadeți ai academiei serviciului militar și 18.548 de studenți-sportivi NCAA care au finalizat evaluarea simptomelor instrumentului de evaluare a contuziei sportive ca parte a testelor de bază ale consorțiului. Consorțiul a colectat, de asemenea, date demografice și istorice medicale personale și familiale de la participanți.
Analizele statistice au arătat ce factori din istoricul medical al sportivilor au fost asociați cel mai strâns cu rapoartele de simptome care au fost aliniate cu criteriile PCS. Dintre cadeți, 17,8% dintre bărbați și 27,6% dintre femei au raportat un grup de simptome care îndeplineau criteriile PCS. Dintre sportivii NCAA, 11,4% dintre bărbați și 20% dintre femei au raportat simptome combinate care imitau criteriile PCS. (Caccese a spus că timpul variat al colectării datelor la academiile de servicii militare comparativ cu testele NCAA de pre-sezon au contribuit probabil la simptomele raportate de un procent mai mare de cadeți.)
Pentru ambele grupuri, problemele de somn - și în special somnul insuficient în seara dinaintea testului - și tulburările psihiatrice preexistente au fost cele mai predictive condiții, iar istoricul migrenelor a contribuit, de asemenea, la simptome care îndeplineau criteriile PCS. La cadeți, problemele academice și studenții din primul an au crescut șansele de a avea simptome care îndeplineau criteriile PCS, iar la sportivii NCAA, un istoric de ADHD sau depresie a contribuit la îndeplinirea criteriilor PCS.
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.