Pierderea memoriei, asociată cu depresia. Cercetător, despre scurtarea telomerelor: Duc la afectarea cognitivă și la tulburări de dispoziție

Pierderea memoriei a fost asociată cu depresia. Care este elementul ce face legătura între depresie și declinul cognitiv, inclusiv boala Alzheimer.
Un studiu recent a evidențiat legătura dintre pierderea memoriei, ca simptom al declinului neuronal, și scurtarea telomerelor, care au rolul de a proteja şi de a asigura integritatea ADN-ului de codificare a genomului.
Astfel, cercetătorii sud-coreeni au arătat că aceste capete, pe care le-au numit ”fitile” și care se ard lent, pe măsură ce îmbătrânim în mod natural, sunt neobișnuit de scurte în cazul persoanelor care sunt relativ sănătoase, dar care au observat semne incipiente ale simptomelor depresive și de declin cognitiv, cum ar fi pierderea memoriei, notează Science Alert, citând studiul publicat în revista Aging.
Ce spune studiul
Studiul randomizat controlat, realizat pe 137 de persoane cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani, prezintă mai multe dovezi pentru ipoteza telomerului în ceea ce privește îmbătrânirea, care presupune că toate celulele ating un punct final, în care nu se mai pot diviza și replica.
Mai mult, aceștia se comportă ca un ”ceas” la care numărătoarea până la zero este accelerată de stresul cronic și, posibil, de depresie.
Astfel, cu fiecare scurtare a telomerelor, calitățile protectoare ale acestora se diminuează, ajungând într-o stare de zombie.
Potrivit ipotezei cercetătorilor, dacă sistemul de reciclare a organismului nu reușește eliminarea acestor celule tip ”zombie”, ele pot contribui la apariția unor boli.
De asemenea, mai spun cercetătorii, micșorarea telormerelor este strâns legată de îmbătrânire, nu doar de cea celulară, ci de îmbătrânirea întregului organism.
Astfel, depresia cronică, dar și nivelul inflamațiilor, sunt factori importați care explică îmbătrânirea accelerată a creierului în cazul persoanelor în vârstă.
Totodată s-a constatat că telomerle mai scurte sunt legate de nivelurile crescute de interleukină-6 (IL-6), care poate acționa ca o citokină proinflamatorie, precum și ca o miokină antiinflamatorie în sânge.
”Pe baza constatărilor noastre, credem că scurtarea lungimii telomerelor la vârstnici nu este asociată doar cu depresia avansată, ci și cu simptomele depresive timpurii.
Scurtarea lungimii telomerelor este asociată cu niveluri crescute de IL-6 la vârstnici și speculăm că IL-6 poate fi o citokină implicată în depresie, de la stadiile timpurii până la depresia avansată”, a scris neurochirurgul Myung-Hoon Han de la Hanyang University Guri Hospital și colegii săi.
De altfel, inflamația cronică (obezitatea, hipertensiunea arterială sau diabetul) este unul dintre principalii suspecți ai bolilor legate de vârstă, inclusiv boala Alzheimer.
Printre simptomele bolii Alzheimer se numără uitarea, problemele cu activitățile zilnice, greșelile cu privire la timp și loc, probleme de limbaj, pierderea lucrurilor, judecată slabă, neliniștea, probleme cu vederea, schimbările de comportament, precum depresia.
În prezent, se știe că depresia crește semnificativ riscul de a dezvolta Alzheimer, iar markerii inflamatori crescuți, precum IL-6, au fost legați de demență.
”Mecanismul precis care stă la baza corelației dintre telomerele mai scurte și depresia, declinul cognitiv și citokinele inflamatorii rămâne neclar”, recunosc cercetătorii, care precizează că inflamația cronică poate duce la scurtarea telomerilor într-un ritm mai rapid.
”Acest proces repetat poate provoca modificări structurale și funcționale cumulative în creier, ducând la afectarea cognitivă și la tulburări de dispoziție, inclusiv depresie”, explică cercetătorii.
Potrivit oamenilor de știință, rezultatele acestui studiu vor trebui reproduse la o scară mai mare, aceștia sperând în același timp că descoperirile lor pot contribui la prezicerea depresiei la persoanele în vârstă.
Ce este depresia și cum se manifestă
Depresia, numită medical depresie clinică sau depresie majoră, este o tulburare afectivă marcată de cel puțin două săptămâni la rând cu o dispoziție redusă față de majoritatea situațiilor care afectează viața profesională sau personală. Frecvent, poate fi însoțită de o stima de sine scăzută, energie redusă, pierderea interesului pentru activități care erau plăcute anterior.
Simptomele pe care le poate prezenta o persoană care suferă de depresie sunt:
- o stare de spirit prostă, în mod continuu
- senzația de neajutorare
- absența speranței de viitor
- stima de sine scăzută
- plâns frecvent
- senzația de vinovăție
- iritabilitate
- intoleranță față de ceilalți
- lipsa motivației și a interesului pentru diverse activități
- dificultatea de a lua decizii
- absența bucuriei față de viață
- senzația continuă de anxietate
- gânduri suicidale și de vătămare fizică
- schimbări ale apetitului
- scădere în greutate sau foarte rar creșterea în greutate
- constipație
- dureri de cap și amețeli
- dureri musculare și/sau articulare
- lipsa energiei
- libidoul scăzut
- anomalii ale ciclului menstrual
- probleme de somn
- neglijarea pasiunilor
- dificultăți în realizarea sarcinilor legate de muncă și casă.
De reținut, că foarte rar se întâmplă ca o persoană depresivă să aibă toate aceste simptome, arată Healthline.
-
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
-
-
-
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.