Pentru sănătatea minții tale, e bine să rămâi activ social la vârsta a treia. Persoanele în vârstă de 50 - 60 de ani, care sunt active din punct de vedere social, au un risc mai redus de a...
Studiul longitudinal, publicat pe 2 august 2019 în jurnalul PLOS Medicine, aduce cele mai puternice dovezi de până în prezent că păstrarea contactelor sociale la vârsta la care te apropii de pensionare ar putea juca un rol important în combaterea demenței.
Astfel, o persoană de 60 de ani care se întâlnește aproape zilnic cu prietenii are un factor de risc de a face demență cu 12% mai mic decât o persoană care se vede cu prietenii doar o dată la două luni. Viața socială activă, indiferent de vârstă, „ar putea avea un impact similar asupra reducerii riscului de demență", afirmă cercetătorilor.
Efecte similare au fost rearcate și la persoanele de 50 și de 70 de ani, au arătat cercetătorii. Motivul ar fi acela că în cadrul socializării sunt folosite intens memoria și limbajul, fapt ce duce la minimizarea efectelor demenței, conform profesorului Gill Livingston, coordonatoarea acestui studiu.
„Oamenii care sunt activi din punct de vedere social își exersează abilitățile cognitive, așa cum sunt memoria și limbajul, ceea ce-i poate ajuta să-și dezvolte o rezervă cognitivă care, chiar dacă nu oprește modificările cerebrale (asociate înaintării în vârstă) îi ajută pe oameni să accepte mai ușor efectele îmbătrânirii și încetinește evoluția eventualelor simptome premergătoare demenței", a explicat ea.
„Petrecerea a mai mult timp cu prietenii ar putea fi de asemenea bună pentru bunăstarea mentală și poate fi corelată cu a fi activ fizic, ambele putând reduce riscul de a dezvolta demență", a adăugat profesorul Livingston, care a condus anterior un studiu internațional major care evidențiază factorii de stil de viață care afectează riscul de demență.
Deși există mai multe studii care au identificat legături între nivelul de socializare și riscul de demență, noua lucrare oferă cele mai puternice argumente în sprijinul acestei teorii, conform autorilor care au folosit datele unui studiu care a urmărit peste 10.000 de persoane, care au fost chestionate de 6 ori între anill 1985 și 2013 în legătură cu stilul de viață, mai ales legat de întâlnirile cu prietenii.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
