Refacerea după AVC: cercetătorii spun cum ar trebui abordată reabilitarea creierului
Refacerea creierului după un accident vascular cerebral ar trebui abordată diferit. Cercetătorii spun că e nevoie de abordări diferite în funcție de tipul de leziuni...
Refacerea creierului după un accident vascular cerebral este un proces complex, iar în prezent, abordarea acestei reabilitări prin stimularea creierului nu ia în considerare diversitatea leziunilor și caracteristicile individuale ale creierului pacienților. Aceasta a fost concluzia făcută de cercetătorii de la Școala Superioară de Științe Economice (Universitatea HSE) și de Institutul Max Planck de Științe Cognitive, care au publicat studiul
Printre cauzele cele mai frecvente de deces la nivel mondial, accident vascular cerebral se situează pe locul al doilea după infarctul miocardic (atac de cord). În plus, un accident vascular cerebral este, de asemenea, o boală cronică ce lasă pacienții cu dizabilități. În ultimele decenii, metodele de neuromodulare neinvazive, cum ar fi stimularea electrică și magnetică a diferitelor părți ale sistemului nervos, au fost utilizate din ce în ce mai mult pentru a reabilita pacienții după un accident vascular cerebral.
Stimularea afectează în mod selectiv diferite părți ale creierului, ceea ce vă permite să măriți funcțional activitatea în unele zone, în timp ce suprimați procesele nedorite în altele care împiedică restaurarea funcțiilor creierului. Aceasta este o metodă promițătoare de reabilitare după un accident vascular cerebral. Cu toate acestea, rezultatele la pacienți rămân foarte variabile.
Autorii studiului argumentează că principala cauză a lipsei de eficacitate în abordările de neuromodulare după un accident vascular cerebral este o selecție inadecvată a pacienților pentru aplicarea unei tehnici de stimulare a creierului.
De ce nu funcționează la unii pacienți
Potrivit autorilor, abordarea existentă nu ia în considerare diversitatea leziunilor după un accident vascular cerebral și variabilitatea răspunsurilor individuale la stimularea creierului în ansamblu.
Cercetătorii propun două criterii pentru selectarea strategiei optime de stimulare a creierului. Prima este o analiză a interacțiunilor dintre emisfere. Acum, tuturor pacienților, indiferent de severitatea leziunilor după un accident vascular cerebral, li se oferă un regim de tratament relativ standard. Această abordare se bazează pe ideea concurenței interhemisferice.
"De mult timp se credea că atunci când o emisferă este cu probleme, a doua, în loc să o ajute, o suprimă și mai mult", explică Maria Nazarova, unul dintre autorii articolului și un cercetător la Institutul de Cognitiv HSE Neurosciences.
"În acest sens, suprimarea activității emisferei neafectate ar trebui să contribuie la restabilirea părții afectate a creierului. Totuși, această schemă nu funcționează la mulți pacienți după un accident vascular cerebral. De fiecare dată este necesar să se verifice impactul emisferei neafectate - dacă este supresiv sau activat", spue autorul.
Al doilea criteriu, oamenii de știinta îl numesc fenotipul neuronal. Aceasta este o caracteristică individuală a activității creierului, care este "la fel de unică pentru fiecare persoană ca amprentele digitale". Un astfel de fenotip este determinat, în primul rând, de capacitatea creierului de a construi legături structurale și funcționale eficiente între diferite domenii (conectivitate). Și, în al doilea rând, caracteristicile individuale ale dinamicii neuronale, inclusiv capacitatea sa de a ajunge la o stare critică. Aceasta este starea sistemului neuronal în care acesta este cel mai plastic și capabil de schimbare.
Numai luând în considerare aceste criterii, după cum spun autorii, metodele de neuromodulare pot fi aduse la un nou nivel și pot fi utilizate în mod eficient în practica clinică. Pentru a face acest lucru, este necesar să se schimbe paradigma abordării universale și să se aleagă metode bazate pe caracteristicile individuale ale creierului unei anumite persoane și pe evoluția bolii.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Prebiotice ieftine care îmbunătățesc memoria după 60 de ani
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Orele în care ești mai predispus la AVC
Ce se întâmplă cu creierul tău la mijlocul vieții te va șoca
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
