Scleroza amiotrofică laterală: mai multă glucoză ajută. Teste pe musculițe

Pentru cei cu scleroză amiotrofică laterală, mai multă glucoză în organism înseamnă mai multă energie și pot funcționa mai bine, susține un studiu.
Scleroza amiotrofică laterală. Cercetători de la Universitatea din Arizona, SUA, au observat că atunci când neuronii afectați de scleroză amiotrofică laterală (LAS) primesc mai multă glucoză corpul funcționează mai bine. Teste s-au făcut pe musculițe, informează medicalxpress.
Scleroza amiotrofică laterală: enorm de multă glucoză
E cunoscut că oamenii cu ALS experimentează schimbări în metabolismul lor, care de multe ori duc la pierderea rapidă în greutate într-un proces numit hipermetabolism. Potrivit unui autor al studiului, Ernesto Manzo, absolvent al Universității din Arizona și cercetător postdoctoral în cadrul Departamentului de Biologie Moleculară și Celulară, hipermetabolismul poate fi un ciclu neobosit, iar cei cu ALS folosesc mai multă energie în timp ce se odihnesc decât ceilalți oameni. Asta în timp ce se luptă adesea să folosească eficient glucoza, ingredientul pe care un organism trebuie să-l facă mai multă energie.
Oamenii de știință nu știu exact ce se întâmplă în celulele pacientului de apare această disfuncție sau cum ar putea-o atenua.
Scleroza amiotrofică laterală: 2-5 ani de la diagnosticare
În cercetarea, publicată în eLife, autorii descriu rezultatele drept "cu adevărat șocante". Studiul lor a demonstrat că atunci când neuronii afectați de ALS primesc mai multă glucoză, ei o transformă în energie cu care pot supraviețui mai mult și pot funcționa mai bine.
Astfel, creșterea cantității de glucoză către celule poate fi o modalitate de a satisface cerințele anormal de mari ale energiei la pacienții cu ALS.
ALS elimină, în cele din urmă, capacitatea pacienților de a merge, de a vorbi și chiar de a respira. Speranța medie de viață a unui pacient ALS din momentul diagnosticării este de 2 până la 5 ani. "ALS este o boală devastatoare", a declarat Daniela Zarnescu, profesor la UA de Biologie Moleculară și Celulară, autorul principal al studiului.
Scleroza amiotrofică laterală: rezistența neuronilor
Studiile anterioare privind metabolismul la pacienții cu ALS s-au concentrat pe ceea ce se întâmplă la nivelul întregului corp, nu la nivel celular. Daniela Zarnescu afirmă, citată de medicalxpress:
"Faptul că am descoperit un mecanism compensator ne-a surprins. (...) Acești neuroni disperați, degenerați, au demonstrat o rezistență incredibilă. Acesta este un exemplu despre modul uimitor în care celulele fac față stresului. Noutatea constatărilor se datorează parțial faptului că metabolismul la pacienții cu ALS a rămas prost înțeleasă".
Analiza acestei afecțiuni este greu de făcut întrucât oamenii de știință nu pot îndepărta neuronii din creier fără să provoace daune ireparabile unui pacient. De aceea s-au folosit musculițe, care, în opinia oamenilor de știință, "ne pot învăța multe despre bolile umane".
În timpul exprimentelor, cercetătorii au observat la microscop neuronii motori ai muștelor de fructe în starea lor larvă și cum au reacționat când au primit mai multă glucoză: neuronii motorii au trăit mai mult și s-au mișcat mai eficient.
Observațiile lor au fost în concordanță cu un studiu clinic pilot, care a găsit o dietă bogată în carbohidrați a fost o intervenție posibilă pentru pacienții cu ALS cu disfuncție metabolică brută.
-
De ce amețesc fără să amețesc, de fapt?14.09.2025, 20:36
-
-
-
-
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.