Izolarea socială în adolescență afectează creierul. Cum schimbă comportamentul adulților
Izolarea socială în adolescență afectează creierul, ceea ce duce la anumite comportamente ale adulților. Cercetătorii explică acest fenomen.
Izolarea socială în adolescență afectează creierul, ceea ce duce la anumite comportamente ale adulților. Cercetătorii explică acest fenomen.
Activitatea intensă a creierului ar putea fi cauza pentru o mai mare nevoie de somn. Cercetătorii au descoperit asta în urma unor teste pe pești.
Ceaiul ar putea avea un efect asupra creierului. Cercetătorii au analizat cum este afectată gândirea celor ce consumă frecvent ceai, față de cei care beau mai rar.
Oamenii de știință au observat că diferențele într-un circuit al creierului-cheie pot explica de ce unii indivizi nu rezistă tentațiilor.
Un cerebel hiperactiv ar duce și la un comportament depresiv. Este concluzia la care au ajuns cercetătorii japonezi în urma unor teste pe șobolani.
Expunerea acută sau pe termen lung la stres declanșează la nivel celular un mecanism care slăbește apărarea organismului și scurtează viața, arată un nou studiu.
Pentru un creier sănătos și un risc redus de Alzheimer și demență, medicii recomandă, printre altele, un somn suficient și o dietă echilibrată.
Regiuni ale creierului au fost identificate într-un studiu ca fiind asociate cu faptul că unii oameni sunt stângaci. Cercetarea s-a făcut la Oxford.
Testosteronul nu reduce empatia cognitivă, arată cel mai mare studiu care analizează relația dintre cele două.
Demența afectează milioane de oameni anual, iar numărul este în creștere. Specialiștii spun că menținerea unei stări generale de sănătate scade riscul.
Obezitatea afectează în mod negativ recuperarea neurologică după un accident vascular cerebral. Asta este ceea ce au descoperit cercetătorii suedezi.
Boala Parkinson ar putea fi ameliorată considerabil în urma tratamentului cu hormonul feminin estrogen. Testele pe șoareci au conformat efectul.
Depresia este influențată de amintirile negative, spun cercetătorii. Ei au descoperit că amintirile negative sunt mai pregnante decât cele pozitive la depresivi.
Varii motive îi fac pe oameni să amâne anumite lucruri. Se pare că și genele ar juca un anume rol, zic cercetătorii.