Ketamina poate să ajute la reducrea consumului de alcool, potrivit ultimelor cercetări în domeniu. O doză unică poate fi suficientă pentru a avea efect.
Medicii susțin că niciun studiu științific până în prezent nu întărește ideea că există o anumită dietă pentru pacienții cu scleroză multiplă.
Boala Alzheimer se pare că este frecventă la pacienții care au fost tratați pentru hidrocefalie cu presiune normală idiopatică (iNPH).
Cercetătorii germani au examinat creierele a 70 de oameni ca să descopere ce zone ale creierului sunt responsabile cu percepția atingerii.
Uleiul de măsline extravirgin ar putea avea un rol protector împotriva demenței și acumulării de proteină Tau, care duce la declin cognitiv.
O expunere mai mare la antibiotice orale utilizate în mod obișnuit este legată de un risc crescut de boală Parkinson, potrivit unui studiu.
Cercetătorii au descoperit că un medicament numit cenobamat reduce convulsiile la epileptici cu 55%. Medicamentul este încă în teste.
Boala Alzheimer se pare că este favorizată de aerul poluat. Particulele fine din atmosfera poluată se depun în organism.
Pierderea auzului la vârste înaintate a fost asociată cu declinul cognitiv. Cercetătorii vor să afle dacă pot ajuta aparatele auditive.
Cercetătorii olandezi au descoperit că mai multe variații de ADN cresc riscul de scleroză multiplă.
Mulți americani cred că sunt vor dezvolta demență și apelează la modalități neoficiale ca să-și reducă riscul, susține un studiu.
O cercetare recentă susține că oamenii care citesc și scriu ar avea șanse mai mici să dezvolte, în timp, demență.
O analiză a modului în care retina reflectă lumina ar putea ajuta la diagnosticarea precoce al bolii Alzheimer.
Un studiu recent a demonstrat că o noapte nedormită poate crește până la 30% nivelul de stres emoțional.
Lisa Genova, specialistă în Neuroștiințe, afirmă, într-o prelegere TED, că, ”într-un fel sau altul”, Alzheimer ne va afecta pe toți.
Un studiu australian sugerează că prezența câinilor ar reduce dispoziția negativă a proprietarilor, însă nu ar avea efectele descrise de alte cercetări.
Afecțiuni precum depresia, AVC, schizofrenia, Alzheimer și chiar banalele migrene afectează creierul în moduri în care nici nu v-ați gândit.
Pacienții cu boala Parkinson ar putea avea deficiențe de vitamina D, precum și o mai mare prdispoziție la insomnii și depresie, potrivit unui studiu.
Cercetătorii spun că au găsit o legătură între excesul de greutate din jurul stomacului și experimentarea atrofiei cerebrale sau a contracției creierului.
Spitalul Județean de Urgență Bistrița a primit recent un nou aparat de diagnosticare și monitorizare a epilepsiei.
Comportamentul impulsiv a fost analizat de către cercetători, care au vrut să afle ce se întâmplă în creier atunci când au loc decizii de moment.
Autoritățile din China au aprobat un medicament pentru tratamentul bolii Alzheimer, primul nou medicament cu potențialul de a trata tulburarea cognitivă după 17 ani.
Persoanele cu autism au mai multe simetrii în cele două emisfere ale creierului, au constatat cercetătorii.
Schizofrenia ar putea fi diagnosticată prin analiza firului de păr. Cercetătorii japonezi au descoperit un marker al bolii care lasă urme în părul uman.
