Un mic studiu susține că ar fi nevoie de doze uriașe de suplimente Omega-3 într-un viitor tratament de prevenire a Alzheimer.
Percepția personală ar fi un indicator important în depistarea devreme a bolii Alzheimer.
Femeile de vârstă mijlocie au o probabilitate mai mare decât bărbații să prezinte schimbări în creier legate de boala Alzheimer.
Un studiu recent susține că peștele, consumat periodic, ar proteja creierul de efectele poluării.
Răspunsul creierului la alcool variază în funcție de preferințele individuale, susține un studiu.
Probioticele luate singure sau combinate cu prebiotice ar ameliora depresia, sugerează o revizuire a mai multor studii.
Beta carotenul ar putea juca un rol important în încetinirea declinului cognitiv
Distrofia musculară ar putea fi tratată cu un nou tip de tratament proiectat de cercetători. Descoperirea lor ar putea face posibil tratamentul.
Proteine de soia, ingerate, ”în drum spre creier”, ar reduce degradarea memoriei, susține un studiu japonez.
Poluarea aerului afectează dezvoltarea timpurie a creierului, susține un studiu.
O cercetare recentă ar oferi o serie de răspunsuri la anumite întrebări despre boala Alzheimer.
Cercetătorii de la Universitatea ar fi găsit o cauză pentru debutul brusc al tulburării obsesiv-compulsive (TOC) la unii copii.
Primul tratament pentru ADHD, bazat pe jocuri video, a fost aprobat de Administrația Americană a Alimentelor și Medicamentelor.
Cercetătorii americani susțin că uleiul de pește ar putea fi un bun antidepresiv și au dovedit asta printr-un studiu.
Un studiu recent a analizat cele cinci mari trăsături de personalitate și legătura lor cu riscul apariției unor forme de demență.
Viteza de mers a oamenilor de 45 de ani poate fi folosită ca un marker al creierelor și al corpurilor lor îmbătrânite.
O nouă tehnică imagistică folosită de cercetători de la Universitatea din California depistează tumori foarte mici din țesutul normal.
Cercetători de la Universitatea Yale au descoperit 29 de variante genetice legate de consumul problematic de alcool la zeci de mii de oameni.
Un studiu realizat la Universitatea Rice, SUA, susține că fluxul de sânge se reface primul după un mic AVC, apoi activitatea electrică neuronală.
Un studiu susține că poluarea aerului ar putea fi un factor de risc pentru dezvoltarea sclerozei multiple.
Aerul poluat, în special de la traficul mașinilor cu motorină, afectează creierul și ar putea avea legatură cu o boală gravă.
O cercetare asociază scăderea riscului apariției de Alzheimer cu un consum redus de alimente bogate în flavonoide, substanțe prezente în anumite fructe și legume.
Un test de sânge le-ar spune doctorilor dacă scleroza multiplă a unui bolnav se va agrava sau nu, potrivit unui studiu.
Alzheimerul, una dintre cele mai comune forme de demență, afectează atât mintea, cât și întreg organismul.
Cercetătorii japonezi susțin că ar fi găsit, la șoareci, prima genă specifică recuperării memoriei.
Cercetătorii au găsit acea zonă din creier care se ocupă de funcțiile executive precum rezolvarea problemelor, planificarea propriilor acțiuni, controlul emoțiilor.
Lipsa de somn poate avea efecte secundare devastatoare pentru minte și corp.
