Băieții care joacă în mod regulat jocuri video la vârsta de 11 ani ar fi mai puțin expuși riscului de a fi depresivi la maturitate, susține un studiu.
Puștii care joacă în mod regulat jocuri video la vârsta de 11 ani ar fi mai puțin expuși riscului de a fi depresivi la maturitate, pretinde o cercetare britanică. Însă, fetele care petrec mai mult timp pe rețelele de socializare par să dezvolte simptome depresive.
”Deși nu putem confirma dacă jocurile video îmbunătățesc de fapt sănătatea mintală, nu a părut dăunător în studiul nostru și poate avea unele beneficii. În special în timpul pandemiei, jocurile video au fost o platformă socială importantă pentru tineri”, afirmă doctorandul Aaron Kandola de la University College London, membru al echipei de cercetare.
Cercetătorii au descoperit că băieții care au jucat jocuri video în majoritatea zilelor au avut cu 24% mai puține simptome depresive, trei ani mai târziu, decât băieții care au jucat jocuri video mai puțin de o dată pe lună. Oamenii de știință mai arată că există unele aspecte pozitive ale jocurilor video care ar putea sprijini sănătatea mintală, cum ar fi rezolvarea problemelor și elemente sociale, de cooperare și de angajare.
Pot exista, de asemenea, alte explicații pentru legătura dintre jocurile video și depresie, cum ar fi diferențele de contact social sau stilurile parentale, pentru care cercetătorii nu au avut date. De asemenea, aceștia nu dețin date despre orele de timp pe ecran pe zi, deci nu pot confirma dacă mai multe ore de timp pe ecran în fiecare zi ar putea afecta riscurile de depresie. Cercetătorii au descoperit că fetele (dar nu băieții) care au folosit rețelele sociale în majoritatea zilelor la vârsta de 11 ani, au prezentat cu 13% mai multe simptome depresive cu trei ani mai târziu decât cele care au folosit rețelele sociale mai puțin de o dată pe lună, deși nu au găsit o asociație pentru persoanele mai moderate utilizarea rețelelor sociale.
”Relația dintre timpul de ecranare și sănătatea mintală este complexă și avem încă nevoie de mai multe cercetări pentru a-l înțelege. Orice inițiativă de reducere a timpului de ecranare a tinerilor ar trebui să fie direcționată și nuanțată. Cercetările noastre indică posibilele beneficii ale timpului de ecranare; cu toate acestea, ar trebui să încurajăm în continuare tinerii să fie activi fizic și să rupă perioade lungi de ședere cu o activitate fizică ușoară”, consideră autorul principal, Mats Hallgren de la Institutul Karolinska, se arată într-un comunicat al universității citate.
Studiul, AICI.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
