Băieții care joacă în mod regulat jocuri video la vârsta de 11 ani ar fi mai puțin expuși riscului de a fi depresivi la maturitate, susține un studiu.
Puștii care joacă în mod regulat jocuri video la vârsta de 11 ani ar fi mai puțin expuși riscului de a fi depresivi la maturitate, pretinde o cercetare britanică. Însă, fetele care petrec mai mult timp pe rețelele de socializare par să dezvolte simptome depresive.
”Deși nu putem confirma dacă jocurile video îmbunătățesc de fapt sănătatea mintală, nu a părut dăunător în studiul nostru și poate avea unele beneficii. În special în timpul pandemiei, jocurile video au fost o platformă socială importantă pentru tineri”, afirmă doctorandul Aaron Kandola de la University College London, membru al echipei de cercetare.
Cercetătorii au descoperit că băieții care au jucat jocuri video în majoritatea zilelor au avut cu 24% mai puține simptome depresive, trei ani mai târziu, decât băieții care au jucat jocuri video mai puțin de o dată pe lună. Oamenii de știință mai arată că există unele aspecte pozitive ale jocurilor video care ar putea sprijini sănătatea mintală, cum ar fi rezolvarea problemelor și elemente sociale, de cooperare și de angajare.
Pot exista, de asemenea, alte explicații pentru legătura dintre jocurile video și depresie, cum ar fi diferențele de contact social sau stilurile parentale, pentru care cercetătorii nu au avut date. De asemenea, aceștia nu dețin date despre orele de timp pe ecran pe zi, deci nu pot confirma dacă mai multe ore de timp pe ecran în fiecare zi ar putea afecta riscurile de depresie. Cercetătorii au descoperit că fetele (dar nu băieții) care au folosit rețelele sociale în majoritatea zilelor la vârsta de 11 ani, au prezentat cu 13% mai multe simptome depresive cu trei ani mai târziu decât cele care au folosit rețelele sociale mai puțin de o dată pe lună, deși nu au găsit o asociație pentru persoanele mai moderate utilizarea rețelelor sociale.
”Relația dintre timpul de ecranare și sănătatea mintală este complexă și avem încă nevoie de mai multe cercetări pentru a-l înțelege. Orice inițiativă de reducere a timpului de ecranare a tinerilor ar trebui să fie direcționată și nuanțată. Cercetările noastre indică posibilele beneficii ale timpului de ecranare; cu toate acestea, ar trebui să încurajăm în continuare tinerii să fie activi fizic și să rupă perioade lungi de ședere cu o activitate fizică ușoară”, consideră autorul principal, Mats Hallgren de la Institutul Karolinska, se arată într-un comunicat al universității citate.
Studiul, AICI.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
