Neurologie

O cercetare recentă ar oferi o serie de răspunsuri la anumite întrebări despre boala Alzheimer.

Cercetătorii de la Universitatea ar fi găsit o cauză pentru debutul brusc al tulburării obsesiv-compulsive (TOC) la unii copii.

Primul tratament pentru ADHD, bazat pe jocuri video, a fost aprobat de Administrația Americană a Alimentelor și Medicamentelor.

Cercetătorii americani susțin că uleiul de pește ar putea fi un bun antidepresiv și au dovedit asta printr-un studiu.

Un studiu recent a analizat cele cinci mari trăsături de personalitate și legătura lor cu riscul apariției unor forme de demență.

Viteza de mers a oamenilor de 45 de ani poate fi folosită ca un marker al creierelor și al corpurilor lor îmbătrânite.

O nouă tehnică imagistică folosită de cercetători de la Universitatea din California depistează tumori foarte mici din țesutul normal.

Cercetători de la Universitatea Yale au descoperit 29 de variante genetice legate de consumul problematic de alcool la zeci de mii de oameni.

Un studiu realizat la Universitatea Rice, SUA, susține că fluxul de sânge se reface primul după un mic AVC, apoi activitatea electrică neuronală.

Un studiu susține că poluarea aerului ar putea fi un factor de risc pentru dezvoltarea sclerozei multiple.

Aerul poluat, în special de la traficul mașinilor cu motorină, afectează creierul și ar putea avea legatură cu o boală gravă.

O cercetare asociază scăderea riscului apariției de Alzheimer cu un consum redus de alimente bogate în flavonoide, substanțe prezente în anumite fructe și legume.   

Un test de sânge le-ar spune doctorilor dacă scleroza multiplă a unui bolnav se va agrava sau nu, potrivit unui studiu.

Alzheimerul, una dintre cele mai comune forme de demență, afectează atât mintea, cât și întreg organismul. 

Cercetătorii japonezi susțin că ar fi găsit, la șoareci, prima genă specifică recuperării memoriei.

Cercetătorii au găsit acea zonă din creier care se ocupă de funcțiile executive precum rezolvarea problemelor, planificarea propriilor acțiuni, controlul emoțiilor.

Lipsa de somn poate avea efecte secundare devastatoare pentru minte și corp.

Oamenii cu un risc mai mare de a avea boli cardiovasculare prezintă un declin cognitiv, inclusiv o creștere a markerilor tipici ai bolii Alzheimer, potrivit unui studiu.

O mică porțiune din creierul șoarecilor dezactivează durerea, arată un studiu reașizat de cercetători ai Universității Duke, SUA.

Îți place să te îmbrățișezi cu cei dragi? Această acțiune simplă ar putea produce o „contopire a minților”, arată noi cercetări.

Un medicament utilizat în schizofrenie, combinat cu radioterapia obișnuită, a dovedit un efect benefic în tratarea unei tumori cerebrale.

Comportamentul inhibat din primii ani de viață este asociată cu personalitatea introvertită și interiorizarea la vârsta adultă.

Emoțiile, precum frica și dragostea, sunt realizate de sistemul limbic, care este situat în lobul temporal.

Stresul ar putea produce schimbări rapide și de lungă durată în structura creierului, spun cercetătorii.

Ar putea vitamina D să ajute la prevenirea Alzheimerului și a altor forme de demență?

Cercetătorii au descoperit care regiune a creierului controlează comportamentul social precum invidia.