Ileana Ștefan, directorul executiv al ASPERO, a vorbit, la Interviurile DC Medical, despre situația pacienților cu epilepsie din România.
Ileana Ștefan, directorul executiv al Asociației Pacienților cu Epilepsie din România (ASPERO), a explicat cât de dificilă este traiectoria pe care trebuie să o urmărească pacienții cu epilepsie, pentru a beneficia de tratamentele necesare
"La un moment dat am purtat o discuție și cu unul dintre membrii noștri, care este chiar în Centrul de Excelență în epilepsie și ne explica situația. Ne spunea că nu este normal să se vină doar pentru o rețetă sau doar pentru o scrisoare medicală, în Centru, pentru că la un moment dat avem câte 20-30 de persoane, mă refer aici la perioada normală, înainte de pandemie. Ei sunt acolo să consulte, să trateze, să pună un diagnostic corect, să investigheze, ceea ce, deocamdată, nu în toată țara se pot face analize de specialitate, iar de acolo pleci cu o scrisoare medicală. De aici trebuiesc preluați pacienții de către ambulatorii. Nu au timpul fizic, necesar, pentru toți pacienții din țară. Sunt două centre, dacă aveam mai multe, atunci și pacienții, probabil, ar fi fost divizați", explică Ileana Ștefan.
La nivel național, există două centre disponibile, ambele în București: Centrul de la Spitalul Universitar, unde este coordonator pe programul Național, Ioana Mândruță și mai este cel de la Spitalul Obregia, unde este partea de pediatrie.
Cele două centre trebuie să deservească întregii țări. Desigur, există specialiști în epilepsie în toată țara dar, spune directorul ASPERO, prea puțini pentru a putea acoperi numărul mare al pacienților, număr care este stric estimativ, neexistând un registru al acestora.
"Nu avem un registru de pacienți. S-a propus acest lucru, dar nu s-a dorit niciodată să se facă. Specialiști buni, avem în toată țara, dar nu suficienți pentru toți pacienții, pentru că sunt, într-un număr destul de mare, poate mulți care nici nu sunt diagnosticați corect încă. Am întâlnit pacienți care erau tratați la psihiatrie, deși ei aveau epilepsie", a mai spus aceasta.
Urmărește interviul integral, mai jos:
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
