Canabidiolul, substața coținută în planta canabis sau marijuana, are efectul de a reduce agresivitatea. Studiile pe șoareci o dovedesc.
O substanță din vinul roșu ar avea efecte benefice asupra depresiei și anxietății. Cercetătorii cred că s-ar putea face noi antidepresive.
Fenomenele ce au loc în creier în momentele de stres au fost studiate de cercetători. Rezultatele i-au surprins chiar și pe ei.
Combinarea mai multor obiceiuri de viață sănătoase scade riscul de a dezvolta boala Alzheimer, susține un studiu.
De fenomene stranii au avut parte peste 40 de diplomați americani, în Cuba. Creierele lor prezintă diferențe față de cele ale unui grup cu care au fost comparate.
Ardeiul iute ar putea avea o legătură cu apariția demenței. Studiile arată un declin cognitiv mai rapid la cei care consumă mai mult chili.
Prin imagistică și un joc inventat, cercetătorii au observat care zone ale creierului se activează când suntem furioși și ne răzbunăm.
Boala Alzheimer ar putea fi încetinită semnificativ doar făcând, zilnic, activitate fizică simplă, precum mersul pe jos.
Genetica susține că aneorexia nervoasă, afecțiunea cu cea mai mare rată de mortalitate dintre toate bolile psihiatrice, ar avea și rădăcini metabolice.
Riscul de a avea demență ar putea fi scăzut printr-un stil de viață sănătos, arată un studiu britanic pe 200.000 de oameni.
Boala Alzheimer ar putea fi prevenită prin menținerea sănătății vaselor de sânge. Aceasta este una din ultimele descoperiri ale cercetătorilor.
Autismul ar putea fi semnalat mult mai repede la copii, cu ajutorul unei aplicații care „citește” emoțiile de pe chipul copilului.
Accidentul vascular cerebral și boala coronariană sunt printre cele mai frecvente afecțiuni din România, afirmă prof. dr. Ovidiu Băjenaru.
Specialistul israelian Natan Bornstein a declarat la manifestările dedicate neurologiei din Poiana Brașov că oamenii nu ar înțelege simptomele AVC.
Autismul ar putea fi semnalat cu mult timp înainte de simptomele obișnuite. Cercetătorii spun că 70% dintre copiii cu autism au un comportament alimentar atipic.
Femeile care suferă de o hipertensiune intracraniană idiopatică au un risc dublu de a dezvolta afecțiuni cardiace.
La Alzheimer, cercetătorii au descoperit că anumite molecule implicate în boală s-ar răspândi mai ușor în creierul îmbătrânit.
Peste 200 de cercetători de top de pe patru continente se află zilele acestea la Poiana Braşov, la cea mai amplă manifestare știinţifică educaţională din domeniu.
Cercetătorii au făcut noi descoperiri despre cum anumite unde cerebrale ajută orientarea în spațiu și speră să ajute pacienții cu boli neurodegenerative.
Craniosinostoza, o afecțiune craniană gravă care apare la un copil din 2.250, este cauzată de o mutație genetică, susține un studiu.
Pentru cei cu scleroză amiotrofică laterală, mai multă glucoză în organism înseamnă mai multă energie și pot funcționa mai bine, susține un studiu.
