Cercetători germani au analizat relația dintre demența la vârstnici și medicamentele antihipertensive. Studiul a inclus circa 25.000 de persoane.
Gândurile care duc la comportamente compulsive în tulburarea obsesiv-compulsivă ar corespunde modificărilor fiziologice ale creierului, susține un studiu.
Dezordinea ar fi egală cu stresul, susțin specialiștii de la webmd. Un studiu sugerează că o cameră dezordonată stimulează creativitatea.
Anevrismul, un punct slab în una din arterele creierului, poate pune în pericol viața și poate duce la leziuni ale creierului.
Colesterolul ridicat ar putea avea o legătură cu apariția bolii Alzheimer. Cercetătorii au analizat forma rară a bolii cu debut precoce, dar și forma obișnuită.
Memorie, atenție. Traiul într-un mediu poluant din primii ani de viață este asociat cu performanțe slabe privind memoria și atenția, susține un studiu.
Accident vascular cerebral, emoții. Cercetători olandezi au analizat, într-un studiu, cum AVC-ul afectează, în timp, emoțiile și comportamentul bolnavilor.
Atac ischemic tranzitor. E denumit mini-AVC întrucât e privit ca un semnal care avertizează riscul producerii unui atac cerebral vascular.
Citirea unei electroencefalograme (EEG) ar putea oferi un real ajutor în diagnosticarea bolii Parkinson, dar și a altor tulburări motorii.
Modificările de greutate la vârste înaintate ar putea fi un indiciu privind demența. Cel puțin asta au concluzionat cercetătorii coreeni.
Boli mentale, antioxidant. Dacă legătura dintre sport și sănătatea mentală era cunoscută, cercetătorii au alăturat celor două un supliment antioxidant.
Creier. Un studiu realizat de cercetători de la Stanford susține că interacțiunile oamenilor cu o persoană din Realitatea Augmentată le afectează comportamentul.
Realitatea virtuală ar putea ajunge să fie folosită scop terapeutic la persoanele cu demență. Primul studiu a avut efecte notabile.
Zahăr. Cercetătorii americani au creat un joc pe calculator care i-a făcut pe participanții la studiul lor să slăbească reducând dulciurile.
Misofonia este o reacție extremă, una până la furie, la sunete pe care alții nu le observă. Este asociată adesea cu tulburarea obsesiv-compulsivă.
Boala Parkinson ar putea avea o legătură cu apendicita, spune ultimul studiu. Procentul celor care au făcut boala după apenicectomie este covârșitor.
Simțul tactil este dezvoltat în creier înainte de naștere. Asta susțin cercetătorii, după ce au făcut mai multe studii pe șoareci.
Boala Alzheimer ar putea fi ameliorată prin terapie cu lumină. Cercetătorii au observat schimbări importante în creier, la impulsurile luminoase.
Depresia la copii ar putea fi diagnosticată cu un algoritm care poate detecta semne de anxietate și depresie în cuvintele celor mici, susține un studiu.
