Craniosinostoza, o afecțiune craniană gravă care apare la un copil din 2.250, este cauzată de o mutație genetică, susține un studiu.
Pentru cei cu scleroză amiotrofică laterală, mai multă glucoză în organism înseamnă mai multă energie și pot funcționa mai bine, susține un studiu.
Anorexia sau obezitatea ar putea fi controlate. Oamenii de știință au descoperit conexiunea din creier care controlează nevoia de mânca.
Cercetătorii au descoperit că sunt unele zone din creier unde nivelul activității scade atunci când oamenii vorbesc despre valori sacre.
Cercetătorii au descoperit că celor mai buni prieteni patrupezi ai omului le place când se vorbește cu ei, în special cățelușilor, susține un studiu.
Femeile s-ar descurca mai bine decât bărbații când vine vorba de anumite amintiri episodice, susține un studiu recent.
Lumina stroboscopică din timpul spectacolelor muzicale pot declanșa crize epileptice. Grav este că asta pot păți și persoane care nu știau că suferă de epilepsie.
O criză epileptică a putut fi evitată printr-o terapie care utilizează un stimul de frecvență scăzută la fibrele nervoase din creier. Testul a fost un succes.
Cercetătorii au descoperit o legătură între somnul insuficient și sănătatea mentală a tinerilor, arată rezultatele preliminare ale unui studiu.
Inflamația ar afecta nivelul de motivație al unei persoane, sugerează dovezi descoperite de cercetători de la Universitatea Emory, SUA.
Anevrismele cerebrale ar putea fi detectate printr-un algoritm de Inteligență Artificială. La Universitatea Stanford s-au făcut câteva teste clinice.
ADHD, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție, este mai greu de depistat la fete. Sunt și puține studii în acest sens.
Cercetători germani au analizat relația dintre demența la vârstnici și medicamentele antihipertensive. Studiul a inclus circa 25.000 de persoane.
Gândurile care duc la comportamente compulsive în tulburarea obsesiv-compulsivă ar corespunde modificărilor fiziologice ale creierului, susține un studiu.
