Schizofrenie: tulburarea genetică ce crește de 20 de ori riscul de a face boala
Schizofrenia ar putea fi mai bine înțeleasă, după ce oamenii de știință a descoperit un risc mai mare de a face boala la persoanele care s-au născut cu o tulburare genetică.
Un studiu internațional a descoperit că persoanele care se nasc cu o anume boală genetică (ce crește considerabil riscul de a dezvolta schizofrenie) au defecte și deficiențe distinctive în materia albă a creierului. Cercetătorii au comparat creierul persoanelor cu această tulburare genetică – „sindromul ștergerii 22q11.2” - cu creierul persoanelor sănătoase și cu creierul persoanelor cu alte boli, diferite de schizofrenie.
Substanța albă a creierului are rolul de a conecta diferite regiuni ale creierului și permite neuronilor să comunice între ei. Studiul arată, de asemenea, că anomaliile în materia albă ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care persoanele cu sindromul ștergerii 22q11.2 au dificultăți în organizarea gândurilor lor.
Sindromul ștergerii 22q11.2 este cauzat de lipsa unei bucăți mici din cromozomul 22, într-o locație numită q11.2, aproape de mijlocul cromozomului. Copiii cu acest sindrom au un risc crescut de tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție și tulburare a spectrului de autism. De asemenea, au un risc de până la 20 de ori mai mare de a dezvolta boli mintale, cum ar fi schizofrenia, în perioada adolescenței și la vârsta adultă tânără.
Cel mai mare studiu făcut vreodată pe această afecțiune
Înțelegerea genelor din regiunea 22q11.2 oferă cercetătorilor o perspectivă asupra modului în care schizofrenia și alte tulburări psihice s-ar putea dezvolta, atât în rândul persoanelor cu sindromul ștergerii 22q11.2, cât și a celorlalți.
Cercetătorii de la UCLA și alte 10 instituții au folosit un tip de imagistică numită imaging tensor de difuzie pentru a compara diferențele de substanțe albe în creierul a 334 de persoane cu sindromul ștergerii 22q11.2 și 260 de persoane fără acest sindrom. Deoarece cercetătorii au utilizat aceeași metodologie pentru a analiza datele imagistice, au fost capabili să comunice cu exactitate datele pe cele 11 site-uri care au participat la studiu.
Analizând un grup de peste 500 de persoane - de aproape 10 ori mai mare decât orice studiu anterior asupra sindromului ștergerii 22q11.2 - studiul reprezintă un pas major pentru clarificarea anomaliilor cerebrale specifice cauzate de sindrom și oferă cercetătorilor zone clare pentru țintă atunci când investighează opțiunile de tratament.
Studiul este publicat online în Molecular Psychiatry și a fost condus de cercetători de la Institutul Jane și Terry Semel pentru Neuroștiință și Comportament Uman la UCLA.
-
Băutura care duce la șapte tipuri de cancer27.05.2026, 17:09
-
-
-
Mișcarea banală care îți curăță creierul27.05.2026, 13:22
-
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
