Cea mai bună dietă pentru inimă. Cardiolog: S-a dovedit a fi asociată cu cea mai mică incidență a bolii cardiovasculare, dar și a cancerului

cea mai buna dieta pentru inima. FOTO: Freepik @jcomp
cea mai buna dieta pentru inima. FOTO: Freepik @jcomp

Care este cea mai bună dietă pentru inimă, considerată un stil de viață, nu un regim restrictiv. Cardiolog despre sare, ”otrava din farfurie”.

Alimentația poate să ne ajute sau să ne facă rău, astfel că este important să fim atenți la ceea ce mâncăm pentru a avea parte de o inimă sănătoasă, dar și de o stare generală bună.

Dr. Silviu Dumitrescu, medic cardiolog, a explicat la Antena 3, care este cea mai bună dietă pentru inimă și pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, dar și la ce trebuie să fie atenți cei care suferă de această afecțiune.

”Există o dietă, atât pentru cei care suferă de o boală cardiovasculară, cât și pentru cei care vor să prevină. Și nu aș putea să spun că este o dietă, ci un stil de viață pe care îl recomand, care include dieta mediteraneeană.

Aceasta s-a dovedit a fi asociată cu cea mai mică incidență a bolii cardiovasculare, dar nu numai, și a altor afecțiuni, inclusiv cele oncologice. Stilul de viață este cel care ne generează risc cardiovascular sau care ne poate reduce riscul cardiovascular.

De ce am spus stil de viață și nu doar dietă? Pentru că trebuie să menționez aici fumatul, care este elementul primordial în determinarea aterosclerozei, doar că ateroscleroza este determinată de colesterolul rău.

Vasele noastre cu asta se înfundă, iar atunco când avem o dietă bogată în colesterol, bogată în grăsimi de origine animală, evident că și nivelul de colesterol din sânge este mare. O recomandare este de a reduce consumul de grăsimi simple de origine animală, grăsimi saturate”, a explicat dr. Silviu Dumitrescu, medic cardiolog, la Sfat de Sănătate de la Antena 3.

Mai mult decât atât, medicul subliniează că această dietă nu trebuie considerată ca fiind ceva restrictiv, ci dimpotrivă, ”o modalitate de a ne hrăni sănătos”, cu alimente care protejează inima și vasele de sânge.

Vezi și: Harm reduction și cele 3 obiceiuri care ne ucid. Care e cheia pentru fumători. Alin Popescu: E ușor să uiți sau să ignori când "nota de plată" vine peste 20-30 de ani

Bolile cardiovasculare - factori de risc

Există 9 factori de risc majori cardiovasculari care pot da o probabilitate cu privire la evenimentele cardiovasculare. Acestea sunt:

- vârsta și sexul;

- sedentarismul;

- obezitatea;

- dislipidemia;

- creșterea valorilor colesterolului;

- hipertensiunea arterială;

- diabetul zaharat;

- fumatul;

- alcoolul.

Obezitatea, o problemă de sănătate publică

Cum printre factorii de risc pentru bolile cardiovasculare se află și obezitatea, este bine de știut care este legătura dintre greutatea în exces și sănătate.

”Obezitatea este o problemă de sănătate publică, atât în România, cât și în restul Europei și în SUA, și este asociată cu risc crescut de boală cardiovasculară. Pentru că obezitatea merge mână în mână cu sedentarismul și cu dieta nesănătoasă, de multe ori și cu fumatul și consumul în exces de alcool.

Toți acești factori sunt factori care ne scurtează viața. Așa cum am spus, obezitatea merge mână în mână cu sedentarismul, cu incapacitatea de a ne aloca un pic de timp, în fiecare zi, de exercițiu fizic. De asemenea, cu un aport alimentar inadecvat și atunci când aportul alimentar este mare, iar consumul este mic, apare obezitatea.

De obicei persoanele care au obezitate nu resimt o creștere de risc cardiovascular, dar dacă își măsoară tensiunea arterială, își măsoară nivelul de grăsimi din sânge sua glicemia, pot avea surpriza să vadă că au devenit încet încet hipertensivi, că valorile tensionale pe care le știau mici au început să crească, și sunt fie în zona superioară a limitei normalului, fie depășesc această limită.

Observă că glicemia, chiar dacă nu este diagnostică pentru un diabet zaharat începe să se modifice și să crească. De asemenea, observă valori ale grăsimilor din sânge, ale LDL colesterolului și a trigliceridelor, anormal de mari”, a mai spus medicul.

Vezi și: Dieta mediteraneeană, recomandată pentru vindecarea diabetului. Dr. Hâncu: Se bazează și pe controlul porțiilor

Sarea, otrava din farfurie

Potrivit cardiologului, dieta omului modern include ”cam de 10 ori mai multă sare decât avem nevoie. Există situații în care acest exces de sare nu mai este gestionat corect de către organism, nu mai este dată afară sarea, ea fiind reținută în organism. Această retenție de sare generează, evident, și retenție de apă, o creștere a presiunii arteriale și o creștere a muncii pe care o depune inima.

Evident că pentru un pacient, spre exemplu, pacientul cu insuficiență cardiacă, a mânca doar o murătură nu pare ceva deosebit, dar după asta pacientul poate să ajungă la Camera de Gardă.

De aceea este extrem de important pentru pacienții cu insuficiență cardiacă să înțeleagă că sare este pur și simplu o otravă pentru ei, și principala recomadare este, în afară de a nu avea solnița pe masă, de a reduce alimentele semipreparate și preparate industrial, care și ale au conținut mare de sare”, a mai spus cardiologul.

Vezi și: Cum putem scăpa de retenția de apă. Femeile, cele mai predispuse

Atenție la suplimentele alimentare

Totodată, cardiologul atrage atenția cu privire la suplimentele alimentare, despre care spune că nu au dovezi științifice în spate cu privire la reducerea riscului cardiovascular, dar ale căror reclame rulează zi de zi în mass-media. ”Nu există suplimente nutritive pe care să le putem recomanda în sensul reducerii riscului cardiovascular, și aș vrea să atrag atenția asupra acestei tendințe comerciale de a face reclamă unor produse care reduc riscul cardiovascular.

Nu sunt dovedite, nu există niște dovezi științifice substanțiale care să fi demonstrat că adăugarea în meniu a unor suplimente de tip vitamine, antioxidanți sau alte lucruri din pastile ne reduc riscul cardiovascular.

Nu este important doar ceea ce nu trebuie să mânăm sau ce trebuie să evităm, este important și ceea  ce mâncăm și ne dă protecție vasculară”, a concluzionat medicul.

Ce conține dieta mediteraneeană

Dieta mediteraneeană se bazează pe vegetale, iar sursa de grăsime este în principal uleiul de măsline, iar pe partea de carne este folosit peștele alb, cât de des se poate, dar și pește gras (somon, ton, macrou, sardină), de două-trei ori pe săptămână, carne de pasăre, carne de curcan, carne de pui, carne albă, care poate fi și cea de porc, cotletul mai exact.

Leguminoasele se consumă de 2-3 ori pe săptămână, putând fi înlocuită porția de carne cu una de fasole sau de năut ori humus.

Cerealele integrale  - orez negru, orez brun, orez roșu, iar în ceea ce privește pâinea, este recomandată cea neagră, cu cereale și cu semințe.

Fructul devine desertul preferat, iar acel desert special va fi doar ocazional.

Pentru perioadele de post sau pentru cei care au o alimentație vegetariană există și varianta ”verde mediteraneeană”.

Vezi și: Dieta verde mediteraneeană și AVANTAJELE sale în post

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0